Unul dintre cele mai neobișnuite locuri din România, considerat de specialiști drept un spațiu care ar putea supraviețui chiar și unui atac nuclear, se află lângă Mangalia. Este vorba despre Peștera Movile, un ecosistem unic în lume, care a atras atenția cercetătorilor NASA.
După finalizarea studiilor, autoritățile au decis să blocheze accesul, iar intrarea a fost acoperită cu beton.
Peștera Movile este renumită pentru sistemul de chemosinteză care permite existența vieții în absența oxigenului și a luminii. Descoperită în 1986, în timpul lucrărilor pentru o termocentrală ordonată de Nicolae Ceaușescu, această cavitate subterană a schimbat complet perspectivele asupra apariției vieții pe Pământ.
NASA a trimis o echipă de specialiști pentru a analiza ecosistemul, considerat un model pentru posibile forme de viață extraterestră. Cercetătorii americani au fost impresionați de faptul că acest mediu a fost complet izolat timp de milioane de ani și funcționează independent de suprafață.

Peștera a fost descoperită de un geolog român în urma investigațiilor geologice ordonate de Ceaușescu. Zona era considerată improprie pentru agricultură, iar autoritățile comuniste au decis să o exploateze. În timpul forajelor, Movile a fost găsită la aproximativ 20 de metri adâncime, după ce timp de 5,5 milioane de ani nu avusese nicio legătură cu exteriorul.
Speologii de la Grupul pentru Explorări Subacvatice și Subterane (GESS) au fost primii care au analizat ecosistemul.
„Până în 1990, când s-a început explorarea peşterii, cei 12.000 de metri pătraţi au fost complet izolaţi de schimbările mediului exterior. Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aprox. 5,5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționării sistemului“, explică aceștia.
Cristian Lascu, redactor-șef al revistei National Geographic România, a relatat modul în care a fost descoperită peștera.
„În 1986, Nicolae Ceauşescu ordona începerea investigaţiilor geologice în zona 2 Mai – Vama Veche în vederea construirii unei termocentrale uriaşe. Se zice că dictatorul ar fi indicat locul chiar din elicopter. Era o zona carstică dominată de movile, adică ridicături de pământ, pe care nu creștea nimic. Am forat un puţ ca să găsesc peștera. Am avut puţin noroc pentru că am nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adâncime. Am văzut pe pereţii încăperii mişunând păianjeni, scorpioni, miriapozi şi alte vieţuitoare. Biologii de la Institutul de Speologie care au determinat fauna au zis că sunt nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de păianjen, singurul scorpion de apă dulce cunoscut, nu ştiu ce lipitoare-minune şi prima lipitoare cavernicolă din lume”.
Peștera se află la 20–30 de metri sub pământ, într-o zonă cu movile la marginea Mangaliei. Are aproximativ 300 de metri lungime, galerii joase și un ecosistem vechi de sute de milioane de ani. În interior au fost identificate peste 200 de specii adaptate la un mediu cu oxigen redus și concentrații ridicate de hidrogen sulfurat.
Accesul este permis doar specialiștilor, în grupuri foarte mici, iar vizitele nu pot depăși două ore.
„Mediul din subteran este foarte bogat în hidrogen sulfurat (8-12 mg/l), nivelul oxigenului este destul de redus (maximum 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3,5%), în timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din peşteră are o compoziţie chimică diferită faţă de fântânile din apropiere, iar în sedimentele din peşteră nu s-au găsit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobîl din 1986“, au precizat speologii GESS.
Primii exploratori au descoperit un lac cu apă termală sulfuroasă și mai multe încăperi inundate, populate de nevertebrate adaptate la întuneric total.
„Primii exploratori au găsit în capătul peşterii un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Cu ajutorul unui scafandru autonom, au mai găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol. Zoologii au putut descoperi printre 37 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice de până atunci. Doar în Peştera Mammoth din America s-au mai găsit atâtea specii, dar aceea are 550 km, nu doar 200 m. S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră din România.”
Totodată, cercetătorii americani au considerat că acest ecosistem ar putea supraviețui chiar și în cazul unui cataclism global.
„Dacă cumva viața pe Pământ ar fi nimicită, Doamne ferește, ecosistemul ar putea să existe pentru că el nu depinde de ceea ce se întâmplă la suprafață. Asta a fost interesant și a susținut proiectul cu americanii pentru că, de exemplu, viața pe Marte ar putea să existe, dar nu acolo unde o căutam noi, ci în peșterile vulcanice.”
Proiectul termocentralei a fost însă abandonat, iar după finalizarea cercetărilor, intrarea în peșteră a fost sigilată cu beton.
„Acolo există adevărate oaze subterane cu vieţuitoare înrudite cu fauna de la noi, dar Movile îşi păstrează unicitatea absolută”, afirma Cristian Lascu, glumind despre faptul că specialiștii români au fost cooptați ulterior de NASA.
De asemenea, localnicii confirmă unicitatea locului:
„E singurul loc din lume în care viața nu se bazează pe compușii carbonului, ci pe compușii sulfului, din cauza asta fiind unică în lume. Este betonată ca să nu se altereze mediul ăla”, spun oamenii din Mangalia.
CITEŞTE ŞI: Un mic deal din județul Vaslui a ajuns o ‘teorie a conspirației’. Ce s-ar ascunde sub el