Cafeaua este unul dintre cele mai consumate produse din lume, însă puțini se gândesc că modul de preparare poate influența sănătatea. Medicul Marius Sava atrage atenția asupra unei diferențe esențiale, care ține de filtrare și de un compus mai puțin cunoscut, dar important pentru colesterol.
„Cafeaua filtrată la conul acela de hârtie. Aceea este sănătoasă. În rest, espresso, ceea ce consumăm noi, cafeaua nefiltrată, cafeaua la ibric, din punctul meu de vedere, aceea e rea. Îți crește colesterolul, nu-ți vine să crezi. Are cafestol, se numește. Are o substanță care este grasă și care nu este filtrată. Ok, dar uite, vorbim de espresso. Espresso nu este o cafea filtrată. El are un filtru de 0,8 microni, lasă să treacă.”
Declarația scoate în evidență un detaliu ignorat de mulți consumatori: nu tipul de cafea este problema, ci felul în care este preparată.
Cafeaua trecută prin filtre de hârtie reține o parte importantă din uleiurile naturale ale boabelor. Aceste uleiuri conțin substanțe active care ajung în organism atunci când lipsesc barierele de filtrare.
Metodele populare, precum espresso sau cafeaua la ibric, permit trecerea acestor compuși direct în ceașcă. Diferența este invizibilă la gust, dar relevantă din punct de vedere metabolic.
Cafestolul este prezent în mod natural în cafea, fiind parte din fracția uleioasă a acesteia. Studiile arată că acest compus poate crește nivelul colesterolului LDL, în special atunci când este consumat constant în cantități mai mari.
Efectul apare la nivel hepatic, unde sunt influențate mecanismele prin care organismul reglează colesterolul. Astfel, eliminarea acestuia devine mai lentă, iar valorile din sânge pot crește în timp.
Espresso este preparat sub presiune, folosind un filtru metalic foarte fin. Chiar și așa, structura acestuia permite trecerea unor particule extrem de mici, inclusiv a compușilor grași.
Dimensiunea porilor este diferită față de cea a filtrelor de hârtie, iar acest detaliu face ca o parte din cafestol să ajungă în băutură. În cazul cafelei la ibric, lipsa filtrării face ca aceste substanțe să fie prezente în cantitate și mai mare.
Datele din studii nutriționale indică o legătură clară între consumul de cafea nefiltrată și creșterea colesterolului LDL. În anumite cazuri, valorile pot urca cu câteva procente semnificative, mai ales în cazul consumului zilnic.
Totuși, impactul depinde de cantitate. Un espresso consumat ocazional nu are același efect ca mai multe cafele nefiltrate băute zilnic.
Pentru persoanele fără probleme metabolice, diferențele pot trece neobservate pe termen scurt. În schimb, în cazul celor cu colesterol ridicat sau risc cardiovascular, alegerea tipului de cafea devine relevantă.
Cafeaua filtrată oferă un control mai bun asupra acestor compuși, în timp ce variantele nefiltrate pot contribui la creșterea valorilor lipidice atunci când sunt consumate frecvent.
Cafeaua rămâne un obicei zilnic pentru mulți oameni, însă detaliile de preparare fac diferența. Filtrarea pe hârtie reduce prezența unor compuși care influențează colesterolul, în timp ce espresso și cafeaua la ibric păstrează aceste substanțe în băutură.
Alegerea devine, în cele din urmă, una de echilibru între plăcere și efectele pe termen lung asupra sănătății.