România trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 3.00 devine 4.00, iar ziua de duminică are doar 23 de ore.Deși pare o ajustare minoră, pierderea unei ore de somn și modificarea expunerii la lumină perturbă ritmul circadian, ceea ce duce la oboseală, somnolență și dificultăți de adaptare în primele zile.
Schimbarea orei provoacă o nepotrivire între ceasul biologic și programul social. Diminețile devin mai întunecate, serile mai luminoase, iar corpul tinde să adoarmă mai târziu, în timp ce obligațiile zilnice rămân neschimbate.
Sleep Foundation și Academia Americană de Medicină a Somnului arată că această tranziție poate genera tulburări de somn, iritabilitate, probleme de concentrare și scăderea stării de alertă.
Efectele sunt resimțite mai puternic la începutul săptămânii, când programul fix obligă organismul să funcționeze înainte de a se fi adaptat. Se acumulează astfel „datorie de somn”, cu impact asupra stării fizice și mentale. Copiii, adolescenții, persoanele cu somn insuficient, cei care lucrează în ture sau cei cu afecțiuni cardiace pot fi afectați mai intens.
Schimbarea orei este asociată în unele studii cu o creștere temporară a riscului de infarct, accident vascular cerebral, fibrilație atrială acută și accidente rutiere. Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că persoanele vulnerabile pot resimți mai clar oboseală, anxietate, insomnie sau apatie.
Specialiștii recomandă culcarea mai devreme în zilele din jurul schimbării, expunerea la lumină naturală dimineața și reducerea luminii artificiale seara. Activitatea fizică ușoară, timpul petrecut afară și o alimentație echilibrată pot ajuta la adaptare.
În 2026, trecerea la ora de vară are loc pe fondul unei prognoze meteo nefavorabile, cu ploi, furtuni și ninsori. Trenurile aflate în circulație își continuă traseul normal, iar plecările ulterioare se aliniază la ora oficială de vară. Dispozitivele electronice se actualizează automat, însă ceasurile mecanice necesită ajustare manuală.
Schimbarea sezonieră a orei are origini vechi și a fost introdusă pentru economisirea energiei. Deși există propuneri europene pentru renunțarea la acest sistem, nu a fost adoptată o decizie finală.
Tot mai mulți cercetători contestă utilitatea actuală a orei de vară. Dr. John O’Neill afirmă că există riscuri „mici, dar semnificative” asociate cu schimbarea orei și subliniază că „vezi o creștere a incidenței atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale și, într-adevăr, ai o creștere a numărului de accidente rutiere timp de câteva zile după schimbarea orei”. El consideră că practica nu mai aduce beneficii reale și că organismul nu este pregătit pentru solicitările suplimentare impuse de trezirea cu o oră mai devreme.
Unele studii indică și o creștere de aproximativ șase procente a accidentelor rutiere mortale după trecerea la ora de vară. Pentru majoritatea oamenilor, însă, simptomele dispar în câteva zile.
CITEŞTE ŞI: Ora de vară 2026 | Se mai schimbă sau nu ora în România? Lista țărilor care au renunțat la ora de vară
România, lovită de ciclonul Deborah. Meteorologii anunță ploi, vânt puternic și ninsori