Mulți români cred că greșesc când spun „Paște” sau „Paști”. Care este, de fapt, forma corectă

Forma corectă – „Paște” sau „Paști” – ridică adesea semne de întrebare în apropierea sărbătorilor pascale. Este o dilemă frecventă, care provoacă deseori confuzii în exprimare.

În vorbirea curentă și în mediul online sunt întâlnite frecvent ambele forme. Lingviștii explică însă diferențele dintre „Paște” și „Paști”, arătând în ce contexte este corectă fiecare variantă și cum pot fi evitate greșelile frecvente legate de exprimările despre sărbătorile pascale.

Care este forma corectă: Paște sau Paști?

Potrivit Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția a II-a, revizuită și adăugită), ambele forme – „Paște” și „Paști” – sunt corecte în limba română.

Lingvistul George Pruteanu a explicat, într-o emisiune TV din 1998, originea și evoluția acestor două variante.

„Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paști sau Paște. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică “pesah” – și acea azimioară numită pască (după opinia etnologului Simion Florea Marian; alți cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de “pască”). La plural, acest cuvânt face “paști”: o pască, două paști, conform unei alternanțe obișnuite în româneste, cum e și în verbul a paște: “să pască, să paști” sau a naște: “să nască, să naști” etc.

Așadar, Paști e pluralul de la pască. Resimțit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, când era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, și astfel a fost derivat singularul “Paște”, spunându-se, firesc, fie “sărbătorile de Paști”, fie “sărbătoarea Paștelui”. Amândouă formele sunt la fel de corecte, și alte subtilități pe această temă nu au substanță, e o falsă problemă”, a spus George Pruteanu, conform ProTV.

Ce spune Biserica

Chiar dacă ambele forme sunt acceptate în limba română, Biserica recomandă folosirea variantei „Paști”. Aceasta apare frecvent în textele religioase vechi, precum Sfânta Scriptură sau în „Cartea de învățătură” a diaconului Coresi din 1581, unde este menționată expresia „Paștile de bucurie și de veselie”, dar și în Noul Testament din 1648, în formularea „sărbătoarea azimelor care se cheamă Paștile”, potrivit doxologia.ro.

Aceeași formă este consemnată și în Dicționarul religios publicat în 1994 de Ion M. Stoian.

Potrivit DOOM (2005), în vorbirea curentă se folosește forma „Paște” ca substantiv propriu, însă pluralul este „Paști”, întâlnit și în expresii consacrate precum „Sfintele Paști”.

CITEȘE ȘI: România, lovită de frig chiar înainte de Paște. Brumă și ninsori în Vinerea Mare și în noaptea de Înviere

Cu câți lei a ajuns să se vândă kilogramul de carne de miel în Piața Obor acum, cu 2 zile înainte de Paște