Revoltă globală după ce Islanda anunță reluarea vânătorii de balene. Activiștii amenință cu misiuni de sabotaj

Islanda a hotărât să reia vânătoarea de balene în această vară, deși se lovește de o puternică opoziție internațională. Tradiția este considerată crudă și balena comună se socotește a fi o specie în pericol ce trebuie protejată. Deși cererea pentru carnea lor este mult mai scăzută decât în trecut, Islanda pare de neînduplecat în hotărârea sa.

Primele forme de vânătoare au apărut în evul mediu, în jurul secolelor 12-14, dar pe atunci islandezii nu vânau activ balenele, ci doar urmăreau și capturau balenele eșuate la țărm.

Vânătoarea balenelor a început în secolul 19

În a doua jumătate a secolului 19, companiile norvegiene au introdus vânătoarea organizată de balene. Acestea aveau nave specializate dotate cu harpoane moderne. La începutul secolului 20, vânătoarea de balene devenea o activitate economică importantă pe coastă, apărând stații de procesare. Balenele erau extrem de valoroase, folosindu-se carnea pentru hrană iar grăsimea pentru combustibil.

Această activitate a fost întreruptă de mai multe ori din cauza scăderii populației de balene și din pricina reglementărilor internaționale, dar a fost reluată de fiecare dată în forme mai limitate.

S-a dat undă verde vânătorii în 2006

Balena comună este al doilea cel mai mare mamifer de pe Pământ, iar din 2006, de la reluarea vânătorii comerciale, au fost ucise mai mult de peste 1.000 de exemplare. Balenele suferă enorm atunci când sunt vânate, având parte de o moarte lentă și crudă după ce sunt lovite de harpoane explozive.

Decizia din anul 2006 a stârnit reacții puternice, organizațiile pentru protecția animalelor susținând că vânătoarea de balene este depășită și imposibil de justificat din punct de vedere economic.

Compania Hvalur, principalul ”prădător” al balenelor

În centrul industriei de vânătoare din Islanda se află compania Hvalur hf., principalul operator comercial din țară, condus de Kristján Loftsson. Aceasta a realizat aproape toate capturile de balene din ultimele decenii, deși activitatea nu a avut loc în fiecare an, din pricina cererii scăzute pentru carne de balenă, a pauzelor de reglementare și a deciziilor politice.

Într-un comunicat al Fundației Paul Watson către World Animal News, fundație care se ocupă cu protecția animalelor, se arată:

„Islanda se pregătește să harponeze din nou balene fin în Atlanticul de Nord, în această vară. Kristján Loftsson, șeful Hvalur hf., insistă pentru o nouă cotă comercială (posibil mai mare), deși anterior nu a reușit să o utilizeze complet pe cea existentă. Nu există piață pentru carnea de balenă. Nu există o metodă umană de a o ucide pe mare. Nu există justificare, ci doar refuzul de a renunța la o industrie care nu mai are loc în lumea modernă.”

Islanda anunță reluarea vânătorii de balene

Există un moratoriu global al Comisiei Internaționale pentru Vânătoarea de Balene asupra vânătorii comerciale, dar Islanda, alături de Norvegia și Japonia, continuă această practică, deși cererea pentru carnea de balenă scade de la an la an. Din punct de vedere economic, observarea balenelor și fotografierea lor generează o valoare turistică și economică mult mai mare.

Islanda s-a retras din Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene în 1992 și a revenit în 2002, cu o rezervă care îi permite să continue vânătoarea comercială în baza propriului sistem de licențiere, poziție care rămâne extrem de controversată.

Paul Watson Foundation, cunoscuți la nivel internațional pentru activismul agresiv desfășurat pentru protejarea oceanelor și speciilor marine, declară că va încerca din nou, ca în trecut, să oprească navele pornite la vânătoare prin metodele de șicanare bine cunoscute:

„Dacă aceste nave vor pleca pe mare, nu vor pleca neobservate, necontestate sau fără răspuns”

CITEȘTE ȘI: Dinozaurul cu nume de zeu dac descoperit în România: povestea incredibilă din Hațeg

Pasărea legendară care popula România și a dispărut aproape total în urma reformelor agrare. Unde a fost văzută acum