Mihail Pautov: „Stresul constant creeaza haos in organism” De ce apar kilogramele in plus

Medicul Mihail Pautov se adresează celor ce dau vina pe stres pentru perioadele în care se îngrașă, dar și celor care consideră că asta este doar o scuză pe moment. Lucrurile sunt mai nuanțate iar intervenția medicului lămurește situația.

Stresul este dușmanul numărul unu al organismului, identificat odată cu viața modernă și care ne însoțește zilnic. Mihail Pautov spune însă că exact aici este problema, în durata de timp a stresului din zilele noastre.

Îngrașă stresul direct?

Medicul este categoric în această privință, și separă stresul de excesul caloric. Nu stresul propriu zis îngrașă, dar este factorul care ne schimbă modul de viață:

”Stresul nu te îngrașă direct, așa cum o face un exces caloric. El nu produce grăsime de unul singur. Dar schimbă modul în care funcționează organismul și, mai ales, felul în care mănânci, dormi și reacționezi zi de zi. Iar atunci când aceste lucruri se adună luni sau ani la rând, efectele încep să se vadă, iar kilogramele în plus încep să devină o problemă reală.”

Doctorul Pautov lămurește și chestiunea stresului. Cât este bun cu adevărat, când este bun și mai ales când începe să devină nociv:

”Pentru organismul tău, stresul este stres. Nu contează dacă fugi de un pericol real sau dacă răspunzi la e-mailuri, stai în trafic sau primești notificări toată ziua. Corpul reacționează folosind același sistem biologic de supraviețuire. Crește nivelul de cortizol, ritmul cardiac devine mai alert, iar creierul intră într-o stare de vigilență crescută.

Problema este că acest mecanism al corpului s-a dezvoltat de-a lungul timpului pentru situații scurte și intense, nu pentru stresul constant la care suntem supuși asstăzi. Gândește-te la el ca la un sistem de alarmă. Dacă îl activezi din când în când, este util. Dacă rămâne pornit permanent, începe să consume resurse și să creeze haos. ”

De ce cortizolul devine periculos în anumite momente?

Mihail Pautov merge mai departe și explică și ce rol are cortizolul, supranumit și ”hormonul stresului”, și care este relația acestuia cu mâncarea:

”Cortizolul este cunoscut drept hormonul stresului, dar el nu este ceva rău. Din contră, corpul are nevoie de el pentru energie, atenție și reacție rapidă. Problema apare atunci când nivelul de cortizol din corp rămâne crescut mult timp.

Unul dintre efectele cele mai vizibile este legat de pofta de mâncare. În perioadele stresante, mulți oameni observă că simt nevoia să mănânce mai des și că poftesc mai ales alimente bogate în zahăr, sare sau grăsimi. Motivul este simplu: organismul caută energie rapidă. ”

Din pricina stresului excesiv ne este afectat și somnul

Mihail Pautov face legătura puțin cunoscută de unii dintre stres, somn și pofta de mâncare. Medicul dezvăluie că toate acestea se urmează reciproc. Suntem stresați, mâncăm mult, dormim prost, apoi compensăm prin mai multă mâncare:

” Stresul și somnul merg aproape întotdeauna mână-n mână. Atunci când nivelul de stres este mare, adormi mai greu, somnul devine mai superficial, iar dimineața te trezești mai obosit.
Astfel, crește senzația de foame, scade controlul asupra alegerilor alimentare și reduce energia pentru mișcare. Practic, atunci când ești obosit, corpul caută metode rapide de a compensa lipsa de energie. Se formează astfel un cerc vicios: stresul afectează somnul, iar somnul afectează apetitul și energia. ”

Ce putem face concret?

Medicul ne prezintă o serie de pași ajutători pentru a ne schimba felul în care arătăm dar și în care ne simțim, cu precizarea că din păcate stresul nu va putea fi eliminat niciodată complet. Restricțiile extreme nu ajută:

”Primul lucru important este să nu începi cu restricții extreme. Dacă organismul este deja într-o stare de stres, o dietă foarte strictă va fi percepută tot ca o formă de presiune. Mese regulate, mai puțin haos și mai puține fluctuații mari de foame pot reduce senzația de pierdere a controlului.”

Somnul și micșarea nu trebuiesc neglijate. Aici putem deveni mai extremi. În ambele cazuri, fie că vorbim de somn sau mișcare, chiar și pașii mici pot face diferența:

” Somnul contează enorm. Nu trebuie să devină perfect peste noapte, dar chiar și o diferență de 30-60 de minute poate influența energia, apetitul și capacitatea de a gestiona stresul.
La fel și mișcarea. Nu este nevoie de antrenamente intense în fiecare zi. Uneori, o plimbare de 20-30 de minute are efecte reale asupra nivelului de stres, somnului și reglării apetitului.”

În final Mihail Pautov atrage atenția tuturor să fie atenți la ei înșiși. Conștientizarea în locul criticii este primul pas pentru schimbarea obiceiurilor:

”Poate cel mai important lucru este felul în care vorbești cu tine. În loc să te critici constant, uneori este mai util să înțelegi contextul: „am fost stresat, obosit, suprasolicitat”. Conștientizarea schimbă mai mult decât critica.”

CITEȘTE ȘI:  Românii și „leacurile băbești” care distrug ochii: avertisment dur de la medicul oftalmolog Monica Pop

Ce recomandă Mihail Pautov românilor: cei 6 stâlpi ai sănătății pe care trebuie să-i urmezi