Pe 7 mai 2026 s-au împlinit 40 de ani de la momentul istoric în care Steaua București a câștigat Finala Cupei Campionilor Europeni 1986 și a devenit prima echipă din România și din Europa de Est care a cucerit trofeul suprem al fotbalului european, după finala de la Sevilla cu FC Barcelona. Clubul și suporterii au marcat aniversarea prin coregrafii spectaculoase și momente emoționante dedicate eroilor de atunci.
Printre amintirile glorioase se strecoară însă și povestea unuia dintre cei mai încercați fotbaliști ai generației de aur a Stelei: Lucian Bălan, omul care a ajuns de pe terenul finalei Cupei Campionilor la un destin marcat de depresie, probleme financiare și singurătate. Un fotbalist uitat chiar de clubul căruia i-a oferit tot.
Lucian Bălan a fost unul dintre oamenii de bază ai Stelei în sezonul istoric 1985-1986. Transferat de la Baia Mare în 1985, mijlocașul a devenit rapid titular într-o echipă care avea să scrie istorie.
În finala disputată pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán Stadium din Sevilla, Bălan a început meciul ca titular împotriva Barcelonei.
A fost schimbat în minutul 72 cu Anghel Iordănescu, aflat atunci într-o situație aparte. Deși era secundul echipei și nu mai jucase de doi ani, Iordănescu a intrat pe teren și a surprins inclusiv colegii prin decizia curajoasă de a evolua într-o finală europeană.
Steaua a câștigat atunci trofeul după celebra serie de penalty-uri apărate de Helmuth Duckadam.
După triumful european și câștigarea Supercupei Europei, Lucian Bălan și-a continuat cariera în străinătate.
În 1989 s-a transferat în Belgia, la Beerschot, iar ulterior a ajuns în Spania, unde a jucat pentru Real Murcia, în liga secundă.
În 1991 și-a încheiat cariera de fotbalist și a trecut în antrenorat. Nu a rămas însă mult timp pe bancă, iar în 1994 a renunțat complet la meserie, după experiența de la FC Baia Mare.
Anii care au urmat au fost extrem de dificili. A lucrat ca taximetrist și o perioadă în presă, iar problemele personale au început să se adune.
În 2008, soția a divorțat de el, acuzându-l că pierdea bani la jocurile de noroc.
Lucian Bălan a avut prima tentativă de sinucidere în 2004, iar a doua în 2010. Presa vremii scria că fostul fotbalist acumulase datorii importante din cauza dependenței de jocurile de noroc.
Tot în 2010, acesta a fost angajat la centrul de copii și juniori al echipei patronate de Gigi Becali, însă colaborarea a durat doar două luni. Părinții copiilor au reclamat atunci că fostul internațional ar fi venit băut la antrenamente.
Înainte de tragedia finală, Lucian Bălan a trecut prin alte două momente devastatoare: a suferit un accident vascular cerebral, iar pe 2 noiembrie 2015 și-a pierdut mama.
La doar câteva zile după moartea acesteia, fostul campion european și-a pus capăt zilelor.
Pe 12 noiembrie 2015, la vârsta de 56 de ani, Lucian Bălan s-a sinucis.
În urma lui a rămas un mesaj simplu și dureros:
„Vă iubesc pe toți și vă îmbrățișez, dar aceasta e dorința mea!”
Moartea sa a șocat lumea fotbalului românesc și a readus în atenție drama prin care trec adesea foștii mari sportivi după retragere.
Lucian Bălan a fost înmormântat la Cavnic, iar la funeralii au participat familia, prietenii, autoritățile locale și reprezentanți ai FCM Baia Mare.
Deși fusese unul dintre eroii Stelei din 1986, niciun oficial al clubului nu a fost prezent la înmormântare. Clubul și Federația Română de Fotbal au trimis doar coroane de flori.
Printre cei prezenți s-a aflat arbitrul Cristian Balaj, originar și el din Baia Mare. Acesta declara îndurerat:
„Este o zi tristă. A fost un om de valoare. Sunt convins că foarte mulți ar fi dorit să fie alături de el, dar distanța i-a împiedicat. Un om care a fost ajutat de foarte mulți, dar indiscutabil Lucian Bălan a oferit mai mult decât a primit. Dumnezeu să-l ierte!”
La aniversarea celor 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni, Ghencea a retrăit atmosfera magică a serii de la Sevilla.
Suporterii au realizat coregrafii uriașe, au aprins lumini pe stadion și au afișat bannere dedicate performanței din 1986.
Foștii jucători ai Stelei au fost omagiați înaintea meciului cu Sepsi, iar legende precum Helmuth Duckadam și Emeric Ienei au fost comemorate prin imagini proiectate pe stadion și aplauzele fanilor.
În spatele triumfului istoric au rămas însă și povești dureroase, iar destinul eroului uitat Lucian Bălan continuă să fie unul dintre cele mai triste capitole ale generației care a cucerit Europa.
Maradona, între geniu și suferință: mărturii cutremurătoare în procesul legat de moartea sa