Cozmin Guşă: ‘’Grindeanu, o soluţie logică. Dragnea a renunţat la maximizarea puterii personale’’

„Suntem într-un moment unghiular al vieţii publice din România şi trebuie mult mai multă dezbatere. În aceste momente, lupta este atât de surdă şi de greu de explicat tocmai pentru că acel sistem ciudat, contorsionat, apropo de Traian Băsescu, pe care l-a creat în România, se va modifica. Deci sistemul contorsionat pe care Traian Băsescu l-a creat în România l-a nivelul deciziei la nivelul instituţiilor publice acum se modifică. Marele eveniment care s-ar putea marca este în ce fel se modifică. Într-un mod retrograd, adică revin baronii la putere, se moifică într-un mod mult mai acut, adică securismul acuzat de Dragnea şi alţii va pune mai tare genunchiul pe gâtul ţării, sau putem să ajungem la o normalitate de coabitare politică, în care fiecare îşi ştie locul, în care fiecare îşi joacă rolul, de la preşedintele Iohannis până la majoritatea parlamentară, până la servicii secrete, parchete şi judecătorii? În anul 2005, în ziarul Ziua, am făcut un comentariu în care am spus aşa: Dacă acesta este proiectul de modificare a instituţiilor statului pe care şi-l propune noul preşedinte Traian Băsescu, înseamnă că va fi creaţia unui doctor Frankenstein, şi aşa cum s-a întâmplat în celebrul roman, acel monstru îi va mânca capul şi, mai mult, va genera o mare psihonie naţională. Este limpede că noi nu mai funcţionăm normal. România este calamitată din punct de vedere politic şi instituţional, pentru că partidele nu şi-au văzut de treaba lor, nu s-au reformat şi n-au promovat oameni valoroşi, pentru că instituţiile statului servicii secrete nu şi-au văzut de treaba lor şi au ocupat şi câmpul politic sau administrativ, pentru că Traian Băsescu a fost mult prea preocupat de siguranţa sa personală. ‘Capul plecat sabia nu-l taie’, apropo de temenelele şi îngenunchierile nu doar în faţa drapelului naţional, care erau doar de conjuctură, ci în faţa ambasadelor şi a altor puteri străine, aşa cum a făcut Băsescu. D-aia e atâta ceaţă, d-aia e atât de greu să explicăm„, a spus Guşă.

Consultantul politic a susţinut că Sorin Grindeanu este singura soluţie posibilă: „Faptul că noi am anticipat de acum două săptămâni că Sorin Grindeanu va fi propunerea de prim-ministru nu este meritul nimănui. A fost o treabă de logică şi de ieşire memorabilă dintr-o anumită situaţie de blocaj. Aşa era logic să se întâmple. Aşa putea să iasă PSD din această situaţie. Ce s-a întâmplat astăzi? Liviu Dragnea a renunţat la un proiect de maximizare a puterii personale în favoarea unui proiect prin care a dat şi partidului ceea ce i se cuvine. Prostiile cu SRI, cu ofiţerii, ne arată cât suntem de defecţi. De ce un om politic din România nu are voie să fie absolvent al academiei SRI? Dar, ce, SRI, SIE, serviciul de informaţii al Armatei nu sunt instituţii care servesc interesul naţional? A, că oameni din acele instituţii fac excese, că subordonează anumiţi colaboratori în interese personale, asta e altceva. Asta e treaba preşedintelui Româiei, a comisiilor de control, a oamenilor politici să acţioneze, nu să se tot plângă. De ce ne tot plângem că suntem în această formulă, dacă nu facem nimic? Iar, legat de asta, bineînţeles că Dragnea trebuia să ajungă la o astfel de soluţie, pentru că era singura soluţie posibilă. Trebuia să vină un copil al partidului, în sensul bun al cuvântului, în condiţiile în care Liviu Dragnea nu putea să ocupe această funcţie, să ocupe această desemnare, ca şi candidat de prim-ministru, şi tot din acea generaţie pe care Victor Ponta a făcut-o de râs. Şi Victor Ponta a fost un copil al partidului, dar a fost un viclean copil de casă al partidului, care şi-a văzut de afacerile lui, de treburile lui. Partidul PSD, unde am fost secretar general, stă atât de unit astăzi tocmai pentru că a suferit din pricina faptului că nu a putut să vorbească public despre excesele de lăcomie personală şi de grup ale lui Victor Ponta, Sebastian Ghiţă şi ai săi. Dar vedem un PSD care îşi vede recuperată deciza de grup, după ce mult timp au suferit că l-au investit cu încredere pe Victor Ponta şi şi-a bătut joc de această încredere. Numai coabitare pe justiţie cu Traian Băsescu şi nominalizările odioase pe care le-au făcut, nu în sensul oamenilor, ci în sensul umeltirilor subterane, apropo de dezvăluirile lui Sebastia Ghiţă, care au pus pe butuci inclusiv încrederea în Parchete sau în curţi superioare, cum ar fi Înalta Curte„.

„Noi avem această taină a românismului, care nu este legată neapărat de ortodoxie, ci de felul în care ne primim oaspeţii, de felul în care ne abordăm prietenii, de felul în care discutăm despre alte neamuri, rase, într-un fel concesiv sau apreciativ. Doamna Shhaideh mie mi se părea o propunere care ne punea pe hartă într-un fel consistent, dar şi simpatic, concesiv, apropo de faptul că dânsa este femeie, chiar şi de faptul că ar fi jurat pe Coran. Nu mi se părea asta o crimă, în condiţiile în care în România nu suntem chiar atât de corecţi, şi poate că am avea nevoie mai mult să ne comparăm cu alţii pentru a ne defini mai bine. Nu s-a întâmlat asta. Klaus Iohannis aici, după părerea mea, a fost pus într-o situaţie complicată, neavând, practic, ce să spună. Eu mă pricep la mecanismele puterii şi cred că dacă Klaus Iohannis ar fi fost foarte sigur pe sine să enunţe nişte elemente despre doamna Shhaideh fără să aibă mustrări de conştiinţă că i-ar face rău, ar fi făcut-o. Cred că a rămas cu satisfacţia că nu i-a făcut un rău personal doamnei Shhaideh şi familiei sale, dar că a acţionat în interes naţional, conform informaţiilor incomplete pe care le avea. Poate că l-a şi durut tot din condiţia domniei sale de minoritar etnic şi religios, dar probabil că nu a avut ce face, atâta material a avut la îndemână„, a continuat acesta.

Cozmin Guşă a realizat, astfel, un tablou al oamenilor politici ai momentului:

„Sorin Grindeanu. Îl cunosc bine. Este un om care a crescut în partid, care a fost promovat de către Ilie Sârbu, în acele momente liderul organizaţiei Timiş, ministru al Agriculturii, un tip puternic în partid care a încercat să-şi promoveze nişte înlocuitori care să-i asigure autoritatea politică la nivelul judeţului Timiş. Vorbim de anul 2001, 2002, 2003. Nu există o relaţie de prietenie cu Victor Ponta, după cum s-a speculat, există o relaţie de colaborare. Are experienţă administrativă, asta este un plus. Are experienţă adminstrativă şi la nivel judeţean, şi la nivel naţional, din funcţia de ministru. Asta este altceva. Lucrurile pe care le invocă Băsescu, apropo de contracte, să ne lase domnul Băsescu. Eu nu vreau să fac o enumerare a acelor contracte cu dedicaţie pentru care a închis ochii. Acum vine să ne spună că la un anumit minister, unde ştim că instituţiile statului fac afaceri, sunt interesate, din scopul legitim de securitate naţională. Deci domnul Grindeanu are multe plusuri. Sigur, trebuie să vedem cum va arăta dosarul de pe masa deciziei lui Klaus Iohannis. Pentru că dacă la doamna Shhaideh a fost un dosar pun la dispoziţia de către SIE, la domnul Grindeanu s-ar putea ca alte instituţii ale statului, poate DNA, să aibă o anumită contribuţie. Dar nici asta n-ar însemna foarte mult, pentru că ar fi, probabil, doar nişte dosare de urmărire informativă.

Liviu Dragnea. Evident, prin această propunere nu va mai fi la fel de puternic în cazul guvernării cum ar fi fost în cazul lui Sevil Shhaideh. Dar asta nu înseamnă puţin pentru Liviu Dragnea, pentru că la câtă putere a acumulat e bine să dea expemple de om inteligent şi să arate că poate să mai renunţe din putere, pentru că aşa este, propunerea Grindeanu îi diminuează din puterea pe care şi-o asumase în urma şi senimentului euforic de câştigare a alegerilor. Deci Dragnea astăzi a fost mai înţelept, nu ştiu dacă a făcut-o cu inima deschisă, dar în mod evident astăzi el a fost mai puţin liniştit. Dar pentru partidul său şi pentru guvernare este bine. 

Preşeditele Iohannis. În acest moment, trebuie să-şi aleagă două direcţii. O direcţie în care spune da şi acceptă, iar asta înseamnă că intrăm într-un fel de pace negociată, dar care înseamnă un război subteran, pentru că relaţia dintre partidul care dă prim-ministrul şi preşedinte nu este o relaţie liniştită. Iar aici, războiul subteran înseamnă dosare aruncate dintr-o parte în alta, lucruri care nu s-au spus până în acest moment, înseamnă armata fiecăruia împotriva celuilalt. Dar oricum, poate să fie o pace negociată şi dacă oamenii încep să devină sincer unii cu alţii, uşor, uşor această pace poate să liniştească apele. Avem cealaltă variantă, de a nu fi numit, aia e o variantă de război clar, direcţie pe care Klaus Iohannis este sfătuit să meargă, dar pe care eu nu cred că va merge. Cred că preşedintele Iohannis îl va accepta pe Sorin Grindeanu. Pentru că acea variantă de a nu-l accepta, este un lucru pe care daca Klaus Iohannis îl va accepta va acţiona total în dezavantajul său, dar şi dezavantajul României. Klaus Iohannis a câştigat alegerile pentru că el a fost privit de români ca un om concesiv, care se luptă împotriva baronilor şi a politicianismului. Astăzi armata lui Iohannis, fie este abramburită, dacă ne referim la PNl. Klaus Iohannis are varianta păcii şi s-ar putea reinventa, chiar dacă ar fi o pace negociată. 

Vreau să vorbesc despre un premiant şi un repetent al situaţiei de astăzi. Prima oară vorbesc despre repetent. Repetentul este Victor Ponta. Victor Ponta a beneficiat de toate avantajele partidului prin acea calitate a sa de copil al partidului, toţi l-am promovat, încurajat, am crezut că este soluţia potrivită, şi fac comparaţia cu Grindeanu, care e aproximativ de aceeaşi vârstă cu el. Şi a înşelat aşteptările tuturor, culminând cu aceste predări din timpul campaniei, în baza unor dealuri personale. Victor Ponta a făcut un joc mârşav, colegii lui au tăcut, jocul său dublu cu PRU care a continuat toată campania a păgubit PSD de câteva procente care poate i-ar fi asigurat majoritatea simplă. Deci repetentul zilei este acest coleg de generaţie al lui Grindeanu, care se numeşte Victor Ponta.

Premiantul zilei este Vasile Dîncu, care, cu multă înţelepciune, în ultima perioadă a asigurat un echilibru important, atât la nivel de strategii, cât şi la nivel de susţinere guvernamentală. Vasiel Dîncu, un intelectual de stânga care a reuşit, cel puţin la nivelul lui Liviu Dragnea, să ofere expertiza unui joc elaborat. Nu şi-a arogat anumite poziţii care poate i s-ar fi cuvenit şi a acceptat, într-un fel bărbătesc, o poziţie de decizie care nu va fi însoţită de vreo sinecură„.