Adevărul din farfurie. Care sunt ingredientele dezgustătoare din mâncărurile noastre preferate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Multe dintre alimentele consumate zilnic par familiare și sigure, însă realitatea din spatele etichetelor este adesea mai puțin apetisantă. De la cafeaua de dimineață până la dulciurile preferate, unele produse conțin ingrediente sau urme de substanțe care, deși sunt considerate sigure de autorități, pot părea surprinzătoare sau chiar scârboase.

O cantitate surprinzătoare din alimentele pe care le consumăm astăzi conține ingrediente care sunt, în cel mai bun caz, neașteptate, iar în cel mai rău caz, periculoase, precum metalele grele provenite din soluri poluate, scrie The Guardian.

Insecte în alimente și băuturi

Un exemplu frecvent menționat este cafeaua. În procesul industrial de recoltare și ambalare, este aproape imposibil să fie eliminate complet impuritățile, inclusiv fragmente minuscule de insecte. Standardele alimentare permit astfel de urme în limite foarte mici, considerate inofensive pentru consum. Cu toate acestea, ideea în sine poate schimba modul în care privim o ceașcă aparent banală de cafea.

Situații similare apar și în cazul altor produse. De exemplu, anumite tipuri de coloranți alimentari pot proveni din surse neașteptate, inclusiv insecte. Carminul, un colorant roșu utilizat în unele dulciuri, iaurturi sau băuturi, este obținut din insecte zdrobite. Deși este natural și aprobat pentru consum, originea sa rămâne necunoscută pentru mulți consumatori.

Consumatorii americani pot ajunge, de exemplu, să consume până la 30 de fragmente de insecte la 100 g de unt de arahide, 60 de fragmente la 100 g de ciocolată, 225 de fragmente la 225 g de paste, două larve la 100 g de pastă de roșii, o larvă la 250 ml de suc de citrice și până la 35 de ouă de musculiță de fructe într-o cană de stafide.

Resturi de carne și oase în pudra proteică

În mod previzibil, majoritatea companiilor care folosesc deșeuri pentru a crea alimente noi preferă să spună că utilizează „fluxuri secundare din industria alimentară”, reutilizând astfel o parte din cantitatea uriașă de hrană potențial comestibilă pierdută pe lanțul de aprovizionare.

Adepții stilului de viață sănătos ar putea fi surprinși să afle că subprodusele din industria cărnii sunt transformate în peptide și alte așa-numite ingrediente funcționale, folosite în suplimente. În același timp, deșeurile din fructe și legume sunt transformate în fibre sub formă de pudră și adăugate în prebiotice (ingrediente alimentare nedigerabile) sau sunt utilizate pentru obținerea de coloranți și antioxidanți.

Strugurii zdrobiți rămași după producerea vinului sunt deosebit de valoroși, la fel ca și borhotul (reziduul pulpos) rezultat după stoarcerea sucurilor. Pudra proteică din zer este un subprodus al procesării lactatelor, colagenul bovin este obținut din pielea și oasele vacilor, colagenul marin provine din pielea și oasele peștilor, iar o parte din acizii grași omega-3 este extrasă din capetele și viscerele peștilor.

De unde vin aromele naturale

Dacă un aromatizant este descris ca fiind „natural”, acest lucru înseamnă doar că nu este sintetic. Din punct de vedere legal, există o diferență între „arome naturale” și „arome”, acestea din urmă fiind obținute prin ingrediente sintetice și procese chimice.

Sursele de arome naturale pot fi surprinzătoare. De exemplu, uleiurile citrice extrase din coji aruncate pot fi transformate în compuși precum terpineolul sau alcoolul perilic, care oferă note florale, dar și în carvona, ce poate avea gust de mentă sau chimen. Pulpa de trestie de zahăr poate genera 6-pentil-2-pironă, cu aromă de cocos.

Alcoolul izoamilic, cunoscut pentru aroma de banană, poate fi extras din coji de cafea deja folosite, iar 1-feniletanolul, cu aromă de trandafir, poate fi obținut din borhot de struguri. Chiar și aromele sintetice sunt adesea identice din punct de vedere chimic cu cele naturale. De exemplu, antranilatul de metil, responsabil pentru aroma de struguri, este în prezent produs în principal din petrochimicale și utilizat pe scară largă în dulciuri și deserturi.

CITEȘTE ȘI:

Obiceiul banal care te ajută să slăbești după mesele copioase de Paște, potrivit dr. nutriționist Mihela Bilic: ”E și sănătos!”

Cele mai bune metode pentru slăbit. Mihaela Bilic face recomandări: „Natura ne vrea grași”