Premierul Ilie Bolojan afirmă că reforma sistemului de pensii va continua, întrucât actualul model nu mai poate fi susținut financiar.
Acesta consideră că pensionarea anticipată trebuie limitată, iar vârsta de retragere din activitate trebuie majorată. Potrivit acestuia, primele măsuri vor intra în vigoare săptămâna viitoare.
Șeful Guvernului susține că datele arată clar presiunea asupra bugetului de pensii. După majorarea cu 20% aplicată la recalcularea pensiilor, deficitul sistemului a crescut cu aproximativ 4 miliarde de lei. În consecință, indexările programate pentru 1 ianuarie 2026 și 1 ianuarie 2027 nu au mai fost acordate.
Raportul dintre pensionari și angajați se deteriorează constant. În prezent, la cinci salariați revin patru pensionari, iar specialiștii estimează că în 2031 se va ajunge la un raport de unu la unu. Această evoluție este influențată de ieșirea masivă la pensie a generației „decrețeilor” și de numărul ridicat de tineri între 18 și 25 de ani care nu sunt integrați pe piața muncii.

După adoptarea legii care majorează vârsta de pensionare pentru magistrați, Guvernul pregătește interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru beneficiarii de pensii speciale. Măsura nu va afecta persoanele cu pensii contributive.
„Dacă ai lucrat la pensie contributivă, ți-ai făcut toată vechimea, nu e niciun fel de problemă. Avem cel puțin 15.000 de angajați în această situație”, a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că anumite categorii profesionale trebuie să aibă o vârstă de pensionare mai ridicată, pentru a evita situațiile în care angajații se retrag la 49, 50 sau 52 de ani.
„Avem și celelalte categorii unde trebuie să creștem vârsta de pensionare, să nu mai poată fi pensionați la 49, 50, 52 de ani, decât în situații cu totul excepționale. Dacă nu crește vârsta de pensionare, nu mai are cine să-i înlocuiască pe acești oameni. Și, pur și simplu, pe de-o parte, sistemul de pensii nu mai este sustenabil, pentru că generațiile noastre sunt niște generații mari și colegii mei care sunt din generația mea deja au ieșit la pensie anticipată în aceste sisteme, în ordine publică, în siguranță națională, și nu mai are cine să-i înlocuiască”, a explicat acesta.
Experții atrag atenția că măsurile anunțate ar putea să nu fie suficiente și că România ar putea fi nevoită să majoreze vârsta de pensionare la nivel general sau să o coreleze cu speranța de viață. În mai multe state europene, această abordare este deja aplicată.
În Franța, propunerea de creștere a vârstei de pensionare la 64 de ani a generat proteste ample și opoziție puternică din partea sindicatelor. Danemarca ajustează vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață, și a decis ca aceasta să ajungă la 70 de ani până în 2040.
În Olanda, Ministerul Afacerilor Sociale a stabilit recent că persoanele născute în 1964 vor putea ieși la pensie în 2031, la vârsta de 67 de ani și trei luni.
CITEŞTE ŞI: Legea pensiilor 2026. Cum se va face cumulul pensiei cu salariul, de acum? Ilie Bolojan a făcut anunțul
Românii care primesc mai mulți bani de la 1 iulie. Ilie Bolojan a făcut anunțul