O dispută de amploare a izbucnit între reprezentanții executivului și mai mulți primari din țară, după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în transparență un proiect legislativ ce vizează limitarea finanțării pentru anumite lucrări derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pe fondul acestei inițiative, mai mulți primari, atât de municipii reședință de județ, cât și din orașe mari, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul investițiilor deja începute. Edilii avertizează că noile condiții ar putea conduce la blocarea unor șantiere aflate în plină desfășurare, cu impact negativ asupra comunităților locale.
Măsura propusă are în vedere proiectele aflate într-un stadiu de execuție sub pragul de 30%, acestea urmând să fie continuate doar dacă vor beneficia de un memorandum aprobat de Guvern – procedură considerată dificilă de obținut.
Conform documentului aflat în discuție, lucrările care au depășit 30% grad de execuție vor putea continua, însă și acestea vor necesita aviz din partea ministerului de resort și garanția că vor fi finalizate înainte de august 2026, termenul limită impus de Comisia Europeană pentru închiderea programului PNRR.
“România NU mai are capacitatea financiară de a asigura plățile pentru toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani. Comisia Europeană ne-a condiționat să reziliem toate contractele care nu au lucrările începute. Dacă nu luăm aceste măsuri, plus altele, în toamnă vom intra în incapacitate de plată și nu vor mai fi bani nici pentru cele începute.
Având în vedere situația dificilă în care suntem va fi o ușurare pentru mine când nu voi mai premier. Însă, cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România”, a fost mesajul transmis de premier.
Nemulțumirile au fost amplificate de faptul că autoritățile locale afirmă că nu au fost consultate în prealabil. Surse apropiate discuțiilor susțin că, în mediul intern de comunicare al primarilor, atmosfera a fost tensionată, fiind semnalată temerea că o parte semnificativă a proiectelor asumate în ultimii ani va rămâne fără surse de finanțare.
Printre lucrările considerate vulnerabile se numără modernizări de infrastructură rutieră, reabilitări de școli și grădinițe, extinderi de rețele de apă și canalizare, dar și proiecte culturale sau de regenerare urbană. În multe cazuri, acestea au fost demarate în baza unor contracte deja semnate și cu fonduri alocate parțial.