Boboteaza, tradiții și obiceiuri. Ce este Aghiasma Mare și de ce are o putere specială asupra oamenilor

Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului, este unul dintre cele mai mari praznice ale Bisericii Ortodoxe, ziua în care Hristos sfințește apele și, odată cu ele, întreaga creație. Aghiasma Mare, izvorâtă din această taină, este privită de credincioși ca un dar ceresc, cu putere de curățire, ocrotire și vindecare.

În ziua Botezului Domnului, Biserica prăznuiește momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de treizeci de ani, Se arată lumii pe malurile Iordanului. Venind la Sfântul Ioan Botezătorul, Mântuitorul primește botezul pocăinței, nu pentru că ar fi avut păcat, ci pentru a lua asupra Sa păcatele întregului neam omenesc. Prin afundarea Sa în apele Iordanului, Hristos curățește firea apelor și o binecuvântează, deschizând oamenilor calea spre mântuire.

Acest act dumnezeiesc nu este doar un eveniment istoric, ci o taină vie, care se actualizează în fiecare an prin slujba Bobotezei. Apa, element al vieții, devine purtătoare de har, semn văzut al lucrării nevăzute a lui Dumnezeu în lume.

Rânduieli și tradiții la Bobotează

Din această mare taină izvorăște rânduiala Sfințirii celei Mari a Apei, cunoscută de credincioși sub numele de aghiasmă mare. Aceasta se săvârșește doar de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei și în ziua praznicului. Prin rugăciuni adânci și prin afundarea de trei ori a Sfintei Cruci în apă, se cheamă pogorârea Duhului Sfânt, iar apa se sfințește, devenind izvor de binecuvântare.

În satele românești, aghiasma este păstrată cu mare evlavie la icoană și folosită cu credință, fiind socotită tămăduitoare pentru minte și trup. Credincioșii o gustă dimineața, pe nemâncate, cerând ajutorul lui Dumnezeu în boli, necazuri și ispite.

Slujba Bobotezei este una de mare solemnitate. După Sfânta Liturghie, preotul, în veșminte luminoase, iese în procesiune, însoțit de credincioși purtând prapori, cruci și icoane. Troparele praznicului răsună, vestind sfințirea apelor și biruința luminii asupra întunericului. În unele locuri, rânduiala este însoțită de colinde de Iordan, mărturie a credinței vii a poporului.

După sfințire, aghiasma este împărțită tuturor, cu busuioc, semn al curăției și al vieții noi. În credința populară, apa sfințită alungă răul, păzește casa și aduce rod bun în gospodărie. De aceea, după Bobotează, preotul merge cu sfințirea în fiecare casă, stropind locuințele și mesele, binecuvântând familia și munca ei.

Puterea vindecătoare a apei sfințite

Aghiasma Mare este privită ca un adevărat leac sufletesc și trupesc. Ea nu se strică, chiar dacă este păstrată ani la rând, semn al harului care lucrează prin ea. Cu credință și rugăciune, apa sfințită aduce alinare în suferințe, pace în inimă și întărire în încercări.

Boboteaza ne amintește că Dumnezeu Se apropie de oameni prin lucruri simple, dar pline de har. Prin apa sfințită, Hristos continuă să binecuvânteze lumea, chemându-ne la curățire, la lumină și la viață nouă întru credință.

CITEȘTE ȘI – Boboteaza 2026, tradiții și superstiții. Ce nu ai voie să faci azi, 6 ianuarie 2026

NU RATA – Calendar ortodox 6 ianuarie 2025. Botezul Domnului – Taina apei sfințite și puterea ei tămăduitoare