Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), care limitează accesul publicului la declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și exclude informațiile referitoare la averile membrilor de familie ai acestora, a generat un val de reacții critice din partea societății civile, jurnaliștilor și unor reprezentanți ai mediului artistic. Printre vocile care au reacționat se numără și Tudor Chirilă, artist cunoscut pentru implicarea sa în probleme civice, care a atras atenția asupra impactului profund al acestei decizii asupra transparenței instituționale și luptei împotriva corupției.
Această hotărâre vine într-un context în care România încearcă să își consolideze angajamentele internaționale privind buna guvernare, integritatea în funcția publică și combaterea corupției. Agenția Națională de Integritate (ANI), instituția responsabilă cu verificarea declarațiilor de avere, a avertizat că efectele deciziei CCR pot pune în pericol progresele realizate de România în cadrul unor mecanisme de monitorizare internațională, precum cele ale Uniunii Europene și Consiliului Europei.
Totodată, ANI a semnalat faptul că decizia ar putea compromite și procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), întrucât accesul liber la informațiile despre averile demnitarilor reprezintă un pilon central al transparenței și responsabilității publice în democrațiile consolidate. Lipsa acestor date poate afecta capacitatea presei și a organizațiilor civice de a monitoriza posibile conflicte de interese sau îmbogățiri nejustificate în rândul celor care ocupă funcții publice.
Pe fondul acestor tensiuni, a crescut și presiunea publică asupra liderilor politici locali și naționali pentru a-și exprima poziția față de decizia Curții Constituționale. Reacțiile întârziate sau ambigue riscă să alimenteze percepția că transparența nu mai este o prioritate pentru administrația publică, într-un moment în care încrederea cetățenilor în instituțiile statului este oricum fragilă.
În centrul acestui climat tensionat se află și administrațiile locale, unde se așteaptă luări de poziție clare în sprijinul principiilor statului de drept. Apelurile publice către primari și lideri ai societății civile de a condamna decizia CCR nu sunt doar expresii ale nemulțumirii, ci reflectă și teama că lipsa de reacție poate fi interpretată drept complicitate sau acceptare tacită a unei tendințe îngrijorătoare.
„Din comunicatul ANI pe care îl găsiți pe pagina lor:
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică.
Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO).
De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale. Portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care astăzi au fost declarate neconstituționale”
În campania electorală Nicușor Dan a vorbit despre cât de importantă e lupta anti corupție. Acum cred că e momentul să se pronunțe public vis a vis de lovitura dată presei de investigație, statului de drept și luptei anti corupție.”, a scris Tudor Chirilă pe Facebook.