Cele două obiceiuri banale care ne „prăjesc” creierul, potrivit medicului Vlad Ciurea: „Produc hipoxie”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Prof. Univ. Vlad Ciurea, cel mai respectat neurochirurg din România, a vorbit despre cele două obiceiuri banale care distrug creierul. Ce este hipoxia și cum poate fi prevenită degradarea activității cerebrale. 

Este vorba despre consumul de alcool și tutun, considerați factori extrem de nocivi pentru sănătatea creierului. Aceștia contribuie la apariția hipoxie, adică la reducerea aportului de oxigen la nivelul celulei nervoase, ceea ce duce în timp la degradarea progresivă a funcțiilor cerebrale. În realitate, ele nu „opresc” creierul, dar îi degradează progresiv eficiența, prin mecanisme diferite care afectează rețelele neuronale, circulația și chimia creierului.

Cele două obiceiuri banale care ne „prăjesc” creierul, potrivit medicului Vlad Ciurea: „Produc hipoxie”

Alcoolul și tutunul distrug activitatea creierul

„Maturizarea întregului creier se produce după 23-25 de ani, deci atunci apare acest fenomen. În timp, calitatea activității cerebrale se pierde, un număr de celule nu mai funcționează și dintr-o dată constați că te autopedepsești. Te ascunzi într-un colț, te izolezi, nu mai spun dacă consumi alcool sau tutun.

Este foarte grav pentru că se produce o hipoxie. Începi să „biciuiești creierul” cu tot felul de energizante, cafele. El răspunde, dar cât? Nu poate la infinit. Pentru a intra pe făgașul normal, activitatea cerebrală se schimbă odată cu schimbarea stilului de viață. Există și această posibilitate”, a spus medicul Vlad Ciurea.

Tutunul (monoxidul de carbon din fum) reduce transportul de oxigen în organism, iar creierul funcționează în deficit energetic, ceea ce duce la oboseală mentală, atenție scăzută și gândire mai lentă. Nicotina îngustează vasele de sânge, iar în timp, pereții vasculari se rigidizează. De asemenea, nicotina stimulează eliberarea de dopamină, creierul fiind învățat cu recompense artificiale. De aici, unele persoane pot experimenta iritabilitate fără nicotină, motivație scăzută și cicluri de dependență cognitivă.

Alcoolul nu doar că încetinește activitatea creierului, ci îl dezechilibrează funcțional. Când alcoolul ajunge în creier, el trece de bariera hemato-encefalică și începe să modifice rapid activitatea neuronală. Efectele negative nu apar doar în cazul unui consum mare, ci se acumulează treptat, odată cu expunerea repetată. De asemenea, alcoolul afectează mecanismele fundamentale ale memoriei, ceea ce poate duce la așa-numitele „blackout-uri”, adică perioade în care persoana este conștientă și funcțională aparent, dar nu-și mai amintește ce s-a întâmplat.

În timp, alcoolul produce modificări funcționale și efecte structurale. În consumul cronic, anumite regiuni ale creierului își reduc volumul, conexiunile dintre neuroni devin mai slabe, iar procesarea informației devine mai lentă și mai ineficientă. În același timp, alcoolul favorizează inflamația la nivel cerebral și stresul oxidativ, procese care accelerează îmbătrânirea și deteriorarea neuronilor.

Celebrul neurochirurg Vlad Ciurea dezvăluie care este singurul aliment de pe masa de Paște care ne face mai inteligenți

Semințele benefice pentru creier, potrivit dr. neurochirurg Vlad Ciurea: ”Pledez pentru ele!”