Cele mai tari perle de la Simularea de la Limba română: „Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”

Începând cu anul 2024, România a introdus un sistem digital de evaluare a examenelor naționale, care presupune scanarea lucrărilor direct în centrele de examen, în momentul predării lor de către elevi.

Procesul este realizat de profesorii asistenți, cu echipamente dedicate, în prezența candidaților. Ulterior, lucrările sunt încărcate pe platforma securizată a Ministerului Educației, unde sunt anonimizate automat.

Cele mai tari perle de la Simularea de la Limba română

După încărcare, fiecare lucrare – fie că este vorba despre o simulare sau despre un examen propriu-zis – este repartizată aleatoriu către doi profesori evaluatori din județe diferite. Corectarea se face independent, pe baza baremului oficial.

Dacă diferența dintre cele două note este de cel mult un punct, nota finală devine media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. În situația în care diferența depășește un punct, lucrarea intră într-o a treia etapă de evaluare, realizată de alți doi profesori. Platforma digitală asigură distribuirea aleatorie și protejarea datelor personale prin măsuri tehnice stricte.

Simularea la limba română din acest an a scos la iveală dificultăți serioase de exprimare în rândul elevilor, vizibile în formulări nesigure, vocabular precar și greșeli gramaticale evidente.

Printre exemplele consemnate se numără:

„Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (n.r, cioareci) deasupra genunchilor”. „Omul era îmbrăcat căcăcios (n.r sărăcăcios), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.

„Reușita unei călători (n.r călătorii) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.

„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”

Confuziile nu sunt noi. Anul trecut, formulările considerate prea prețioase din cerințe au creat dificultăți suplimentare. Elevii au întâlnit termenul „blagian”, iar reacțiile au fost elocvente:

„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”.

Alte răspunsuri au ilustrat aceeași lipsă de înțelegere:

„În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”.

„Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”.

„Rima din prima strofă a încrucită”.

„Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”.

„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”.

„Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”.

La o cerință ce solicita o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din „Dilema Veche”, elevii au oferit interpretări surprinzătoare:

„Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii iar ea și-a făcut un site www.dilemaveche.ro”.

„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”.

Conform Mediafax, peste 58.000 de elevi au obținut sub nota 5 la limba română. Aproximativ 42% nu au reușit să redacteze o compunere de minimum 150 de cuvinte. Mai mult, 53% au greșit la gramatică, nefiind capabili să distingă între „ia-ți” și „i-ați” sau să articuleze corect substantivul „copii”. În plus, 85% dintre candidați nu au demonstrat capacitatea de a formula și susține coerent o opinie.

CITEŞTE ŞI: Cum afli notele la simularea de la Evaluarea Națională din 2026. Ce trebuie să faci

Ministrul Educației, anunț despre Evaluarea Națională și Bacalaureat