Crăciunul de acum 30 de ani: cât de „lux” era, de fapt, sărbătoarea când salariul ajungea doar de o sărmăluță?

Dacă te întorci în decembrie 1996, descoperi o Românie în care magia sărbătorilor era umbrită serios de realitatea portofelului. Inflația zbura la aproape 39% pe an, iar românii numărau fiecare mie de lei vechi cu o precizie chirurgicală. În presă se spunea deja că un Crăciun ieftin costa cam 500.000 de lei — o sumă care, la vremea respectivă, părea desprinsă dintr-o poveste SF, dar fără final fericit.

Salariul mediu și „valoarea” Crăciunului în ’96

Salariul mediu net în 1996? În jur de 321.000 de lei — asta pentru norocoșii care aveau un loc de muncă stabil într-o perioadă în care economia mergea mai șchiop decât o sanie pe asfalt. Practic, dacă voiai să-ți permiți un Crăciun cât de cât decent, trebuia să accepți un adevăr crud: sărbătoarea te costa aproape o lună și jumătate din salariu. Și asta doar pentru varianta low cost, fără opulențe, fără extravaganțe, strictul necesar ca să simți că e Crăciun, nu doar încă o zi rece și gri din tranziție.
Doar carnea de porc pentru masa festivă îți golea portofelul cu aproximativ 120.000 de lei. Era aproape jumătate din leafă — adică dai o jumătate de lună de muncă pentru o tavă de friptură și sarmale. Dacă mai aveai și copii în casă, știai deja că trebuie să pui tradiția în farfurie în porții mici, să ajungă la toată lumea.

Bradul? Costul brazi­lor varia între 20.000 și 100.000 de lei — ceea ce însemna că, în funcție de cât de înalt și stufos voiai să fie simbolul Crăciunului, scoteai din buzunar între un sfert și chiar jumătate de salariu mediu. Paradoxul era trist: bradul, un simbol al bucuriei, devenise pentru mulți un obiect de lux pe care îl priveai în piață cu dorință, dar și cu teamă că n-o să-ți permiți să-l duci acasă.

Și nici măcar nu scăpai după asta. Decorarea bradului — globuri, beteală, instalații — adăuga încă 150.000 de lei la nota finală. Ceea ce însemna că, înainte să cânți „O, brad frumos”, deja simțeai lacrimi în ochi! Nu de emoție, ci de matematică. Multe familii puneau pe hârtie cheltuielile de Crăciun și realizau că banii nu le ajung nici pentru jumătate din ce ar fi vrut să cumpere. Spiritul sărbătorilor trebuia adaptat la portofel: o sarmală în loc de cinci, 50 g de friptură în loc de porții generoase, un cozonac cam firav și un singur pahar de vin că nu mai era de unde.

Cu alte cuvinte, pentru cetățeanul obișnuit, Crăciunul anilor ’90 nu era o sărbătoare — era mai degrabă o investiție emoțională, financiară și nervoasă. Un exercițiu de echilibristică între dorințe, nevoi și realitatea crudă a salariului prea mic. O supărare festivă cu luminițe, în care părinții încercau să ascundă grijile, doar ca să vadă un zâmbet sincer pe chipul copiilor în dimineața de 25 decembrie.

Puterea de cumpărare: motiv de râs dacă n-ar fi fost de plâns

În anii ’90, luxul nu însemna o vacanță all-inclusive, ci să ai brad în casă și bomboane de pom. Așa arăta viața: trebuia să mănânci salariul înainte să apuci să-i vezi fața la facturi; împrumutul era o tradiție națională, aproape la fel de comună ca un colind de Hrușcă la radio; copiii îi scriau lui Moș Crăciun, iar părinții plîngeau citind scrisorile apoi fugeau să se împrumute de pe unde apucau.

A lua cu împrumut se transformase, încet-încet, într-o adevărată instituție națională. Pentru omul de rând, creditul – fie el de la bancă, de la rude sau din vecini, devenise, în multe cazuri, singura modalitate de a face față cheltuielilor. Iar în perioada Sărbătorilor, nevoia de împrumut capăta o greutate și mai mare, aproape inevitabilă, pentru oricine voia să simtă măcar un pic din atmosfera festivă.

Situația te lovea direct în stomac: o familie obișnuită, cu aproximativ 300–350.000 lei salariu pe lună, era nevoită să scoată din joben 500.000 lei pentru un Crăciun modest.

Dar dacă se împrumutau pentru Crăciun, ce mai făceau acei cetățeni obișnuiți de Revelion, când deja aveau datorii făcute cu ocazia Crăciunului? Se mai împrumutau odată sau înghițeau în sec. Iar dacă ajungeau să se împrumute și pentru Revelion cu o sumă similară celei cheltuite pentru masa de Crăciun, rezultatul era simplu și dureros: românii intrau în noul an 1997 împovărați cu o datorie de aproximativ 600.000 de lei, adică de aproape 2 salarii!

Cum rămâne cu esența sărbătorilor?

Anii ’90 nu erau despre shopping, brazi de cinci metri și luminițe LED — ci despre supraviețuire cu gazul dat la minim și cu speranța că Moș Crăciun există măcar emoțional. Crăciunul era un lux pentru buzunar, dar un refugiu pentru suflet. Chiar dacă mesele erau modeste și cadourile puține, spiritul sărbătorilor era acolo, încăpățânat, ascuns între o sărmăluță și un zâmbet obosit. Eram mai săraci dar cu mai mult suflet!

2025 vs. 1996

Dacă e să comparăm 2025 cu 1996, ei bine, nu suportă comparație nici cât o sărmăluță uitată pe fundul oalei. Astăzi avem de toate: vacanțe de lux în Poiană cu pachete all inclusive de Crăciun, cadouri de Moș Nicolae care ar rivaliza lejer cu darurile de pe vremea lui Moș Crăciun, iar dacă scoți o bancnotă de 5 lei la un cerșetor, sunt șanse mari să se uite la tine de parcă l-ai înjurat. Familiile cumpără telefoane de mii de lei pentru copii, haine de firmă la care, în ’96, ne uitam doar în revistele aduse din afară, mesele sunt pline ochi de preparate gourmet și tot felul de brânzeturi cu denumiri imposibile, iar brandurile au devenit o a doua religie națională.

Și totuși, deși azi trăim mai bine, mai confortabil și mai plin de opțiuni, nu trebuie să uităm un adevăr fundamental: noi, cei care am supraviețuit anilor ’90 — copiii crescuți cu ”așteaptă pînă la salariu”, cadouri de inflație și tranziție sau brad împodobit cu trei globuri și o dorință — suntem niște supraviețuitori autentici. Dar adevărații Greuceni ai poveștii rămân părinții noștri, cei care reușeau să facă magie de Crăciun cu un salariu care se evapora înainte să se încaseze. Lor le datorăm faptul că am ajuns aici, într-o lume în care Crăciunul nu mai este o luptă pentru supraviețuire, ci o competiție pentru cel mai frumos cadou de sub brad.

CITEȘTE ȘI:

Produsul de Crăciun al cărui preț a crescut enorm înainte de Sărbători. Costă 491 lei în supermarketurile din România

Ce primă de Crăciun vei primi, în funcție de zodia ta. Tabel complet | Nativii care vor încasa cei mai mulți bani