De ce oamenii tind să se întoarcă mereu la stânga când merg. Fenomenul care îi surprinde pe cercetători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

O tendință aparent banală a atras atenția cercetătorilor din domeniul comportamentului uman: oamenii par să aibă o preferință naturală de a se deplasa în sens antiorar atunci când merg pe jos, însă motivul exact rămâne necunoscut.

Potrivit unui studiu citat de The Guardian, experimente realizate în mai multe țări, inclusiv Spania și Japonia, au arătat că participanții tind în mod constant să vireze spre stânga atunci când li se cere să se deplaseze liber într-un spațiu sau să aleagă o direcție de mers.

Fenomenul a fost observat în contexte variate, de la spații închise până la mișcarea pietonilor în aer liber, iar rezultatele au fost surprinzător de consistente.

Cercetătorii spun că această preferință apare indiferent de cultură, vârstă sau alți factori individuali. Chiar și în medii diferite, tiparul rămâne similar, ceea ce sugerează că ar putea exista o explicație biologică sau biomecanică în spatele comportamentului.

În experimentele analizate, tendința de a vira spre stânga și de a se deplasa în sens antiorar a apărut frecvent, fără ca participanții să fie conștienți de acest lucru.

O enigmă pentru știință

Ca în multe descoperiri științifice importante, această observație a fost făcută din întâmplare. În timpul pandemiei, cercetătorii au derulat experimente pentru a analiza câte persoane pot împărți un spațiu menținând distanțarea fizică. Analizând ulterior înregistrările video, aceștia au observat că mulțimile aveau tendința clară de a se deplasa în sens antiorar.

„Dacă pur și simplu îi ceri unei persoane să înceapă să meargă, fie că se află într-un muzeu, într-un supermarket sau chiar într-o cameră goală, este surprinzător de probabil ca aceasta să se deplaseze în sens antiorar”, a declarat dr. Iñaki Echeverría Huarte de la Universitatea din Navarra, Spania.

Deși rezultatele sunt clare, cercetătorii nu au reușit încă să identifice cauza exactă a acestui comportament. Ipotezele variază de la posibile asimetrii naturale ale corpului uman până la factori cognitivi sau de coordonare motorie, însă niciuna nu a fost confirmată.

Specialiștii subliniază că fenomenul este cu atât mai interesant cu cât nu pare influențat de factori evidenți precum mâna dominantă sau diferențele culturale.

Descoperirea ar putea avea aplicații practice în domenii precum proiectarea spațiilor publice, modelarea fluxurilor de oameni sau simulările de evacuare, unde înțelegerea comportamentului natural al mulțimilor este esențială.