Grătarul este una dintre cele mai populare metode de gătit în România, însă specialiștii atrag atenția că modul în care este pregătit poate transforma o masă aparent banală într-un risc pentru sănătate. Medicul chirurg Mircea Beuran explică faptul că arderea grăsimilor produce substanțe toxice, precum acroleina, iar alimentația bazată pe prăjeli și carne gătită incorect poate contribui la apariția unor probleme serioase de sănătate.
Medicul Mircea Beuran a vorbit despre obiceiurile alimentare ale românilor și despre felul în care prepararea greșită a alimentelor poate duce la acumularea unor substanțe nocive.
Potrivit acestuia, modul în care sunt preparate alimentele și consumul frecvent de prăjeli, băuturi zaharoase sau produse procesate pot duce în timp la depuneri pe vasele de sânge și la apariția unor boli cronice.
„De fapt, dacă am discuta mai simplu, așa, pe înțelesul tuturor, ceea ce mâncăm noi, să spunem, cum găsim la îndemână, este foarte multă mâncare pregătită fie prin prăjeală, fie prin fiert în uleiuri, uleiuri neschimbate, mâncare care este făcută mult pe grătar. Grătarul acesta dă o arsură, arsura aceea conține o substanță, se numește acrolina. Acrolina aceasta este cancerigenă. Ea este știută, nu spun eu vreo minune acum, dar mirosul acela îmbătător, modul de a-l pregăti, pentru că există și o știință să faci grătar, dar lucrurile acestea se fac în diferite ocazii, mai atent, mai puțin atent”, a explicat medicul.
Acroleina este o substanță chimică toxică și apare atunci când grăsimile sunt încălzite la temperaturi foarte mari sau sunt arse. Aceasta poate apărea în mai multe situații întâlnite frecvent în bucătărie. De exemplu, acroleina se formează la prăjirea alimentelor în ulei încins, atunci când acesta este refolosit de mai multe ori, când grăsimea din carne arde pe grătar sau când carnea este gătită la temperaturi foarte mari.
Mirosul caracteristic de grăsime arsă provine chiar de la formarea acestei substanțe. Din punct de vedere chimic, acroleina apare atunci când glicerolul din grăsimi se descompune la temperaturi ridicate, formând acest compus iritant.
Acroleina este considerată o substanță foarte iritantă și toxică pentru organism. Ea poate afecta în special ochii, nasul și gâtul, plămânii și sistemul imunitar. Expunerea la vapori de acroleină poate provoca iritații respiratorii, inflamații și disconfort la nivelul căilor respiratorii.
De asemenea, unele cercetări arată că această substanță poate provoca leziuni la nivelul ADN-ului, ceea ce o face suspectă de implicare în apariția tumorilor. Totuși, specialiștii subliniază c,ă în cazul alimentației, nu există dovezi definitive că acroleina singură provoacă cancer la oameni. Însă consumul frecvent de alimente arse sau gătite incorect poate crește riscurile pentru sănătate.
Interesant este că acroleina nu este singura problemă atunci când carnea este gătită la temperaturi foarte mari. La grătar se pot forma și alte substanțe considerate mai periculoase, precum aminele heterociclice, cunoscute sub denumirea de HCA, și hidrocarburile policiclice aromatice, numite PAH.
Aceste substanțe apar atunci când carnea este arsă sau carbonizată și unele studii arată că pot crește riscul anumitor tipuri de cancer.
Specialiștii atrag atenția că problema nu este doar grătarul în sine, ci stilul alimentar general. O dietă bazată pe prăjeli, grăsimi în exces, băuturi zaharoase și un aport caloric ridicat poate duce la o serie de probleme medicale.
Pe termen lung, astfel de obiceiuri alimentare pot provoca obezitate, depuneri de colesterol pe vasele de sânge, ateroscleroză, boli cardiovasculare, diabet și alte boli cronice. Pe măsură ce vasele de sânge se îngustează din cauza depunerilor, organele vitale primesc mai puțin sânge și nutrienți, ceea ce poate duce la apariția unor complicații.
Chiar dacă nu putem elimina complet substanțele toxice care apar la gătitul la temperaturi mari, există câteva metode prin care riscurile pot fi reduse semnificativ.
Primul pas este ca grătarul să fie foarte bine curățat înainte de folosire, deoarece resturile de grăsime arsă de la gătitul anterior pot produce fum toxic. Pentru o curățare corectă, grătarul trebuie încălzit aproximativ 10–15 minute, grilajul frecat cu o perie metalică specială, iar depunerile persistente pot fi îndepărtate cu apă caldă amestecată cu bicarbonat sau oțet. După curățare, grilajul trebuie șters și uns ușor cu puțin ulei pentru a preveni lipirea alimentelor.
De asemenea, este importantă alegerea combustibilului potrivit. Pentru grătar este recomandat să se folosească cărbune natural, lemn de esență tare sau brichete de calitate, în timp ce materialele tratate chimic, cartonul sau hârtia colorată trebuie evitate deoarece pot produce fum toxic.
Controlul temperaturii este la fel de important. Carnea nu trebuie pusă pe foc foarte puternic, iar jarul trebuie lăsat să se stabilizeze până devine gri. Gătirea la temperatură medie reduce arderea grăsimii și formarea substanțelor nocive.
Grăsimea care picură pe jar produce fum încărcat cu compuși toxici, de aceea este recomandat să se îndepărteze excesul de grăsime de pe carne, iar aceasta trebuie să fie întoarsă des și să nu fie lăsată să se carbonizeze. În unele cazuri, pot fi folosite tăvi speciale pentru colectarea grăsimii.
Un truc mai puțin cunoscut este marinarea cărnii înainte de gătire. Marinadele pe bază de lămâie, oțet, usturoi, ierburi aromatice și ulei de măsline pot reduce formarea compușilor nocivi datorită conținutului de antioxidanți.
De asemenea, uleiul sau grăsimea arsă nu trebuie refolosite, iar uleiul nu trebuie turnat pe jar. Porțiunile carbonizate ale cărnii, cele negre sau foarte arse, ar trebui îndepărtate și nu consumate.
Grătarul nu trebuie eliminat din alimentație, însă modul în care este pregătit face diferența. Prepararea la temperaturi foarte mari, arderea grăsimii sau consumul frecvent de carne carbonizată pot duce la apariția unor substanțe toxice precum acroleina sau alți compuși periculoși.
Prin curățarea corectă a grătarului, controlul temperaturii, evitarea arderii cărnii și folosirea unor metode corecte de preparare, riscurile pot fi reduse considerabil, iar grătarul poate rămâne o metodă de gătit plăcută, dar mai sigură pentru sănătate.
CITEȘTE ȘI: Otrava din alimente: adevărul despre E-urile din sucurile și produsele consumate zilnic în România