Drepturi noi pentru angajații din România începând cu iunie 2026. Ce nu mai pot face angajatorii

Salariile vor deveni publice în România peste două luni, odată cu aplicarea directivei europene privind transparenţa salarială, iar angajatorii nu vor mai avea dreptul să întrebe candidaţii ce venituri aveau la locul de muncă anterior.

Din iunie, companiile vor fi obligate să afişeze salariile în anunţurile de angajare şi să explice eventualele diferenţe dintre remuneraţiile pentru posturi similare.

Drepturi noi pentru angajații din România începând cu iunie 2026

Pentru angajaţi şi pentru cei aflaţi în proces de recrutare, dispar o serie de incertitudini. Cei care îşi schimbă jobul nu vor mai putea fi întrebaţi despre salariul anterior, iar cei deja angajaţi vor avea dreptul să solicite informaţii despre cât câştigă colegii aflaţi pe aceeaşi poziţie. Începând cu 7 iunie, clauza de confidenţialitate a salariului devine ilegală.

„Informarea ulterior ocupării unui post, atât la privat, cât şi în mediul public în legătură cu veniturile care vor decurge din munca respectivei persoane: salariu, eventuale sporuri, eventuale prime; orice alte beneficii care compun remunerarea totală a angajatului”, a precizat Florin Manole, ministrul Muncii.

Noile prevederi urmăresc şi reducerea discrepanţelor salariale între angajaţi cu funcţii identice. Un studiu recent arată că 9 din 10 companii nu pot justifica diferenţele de plată pentru posturi similare. Situaţii de acest fel sunt frecvente, spun angajaţii.

„Sunt. Mai ales că eu am intrat mai târziu decât o anumită colegă şi am aflat că ea câştigă mai puţin decât mine, pe aceeaşi funcţie”, a spus un angajat.

„Putem să găsim situaţii în care, aparent, pe aceeaşi categorie de posturi să avem valori salariale de la simplu la dublu. Gândiţi-vă în organizaţii mari în care se fac recrutări, se fac promovări”, a explicat Oana Datki, specialist în resurse umane.

„Aduce, evident, ca orice soi de transparenţă informaţii, inclusiv informaţii despre disfuncţionalităţi, discriminări, nereguli care pot fi apoi verificate şi corectate”, a declarat ministrul Muncii.

Ce nu mai pot face angajatorii

În companiile mici, regulile sunt mai uşor de aplicat, deoarece structurile sunt simple, iar angajaţii cunosc deja nivelurile salariale.

„Absolut toţi ştiu de fiecare şi fiecare are responsabilităţi în funcţie de salariul pe care l-am stabilit. Avem un program de creştere în funcţie de target şi implicare”, susţine Manuel Gheorghe, antreprenor.

În organizaţiile cu peste 100 de angajaţi, specialiştii estimează dificultăţi mai mari. Explicarea diferenţelor salariale într-un mod obiectiv şi transparent va necesita timp şi procese clare.

„Dificultăţile apar chiar şi în companiile care aveau procese, aveau grile salariale echitabile intern, competitive cu piaţa externă. Toate aceste lucruri, toate aceste mecanisme, toate aceste formule, toate aceste principii vor trebui transmise şi explicate tuturor angajaţilor. Nu este un lucru uşor, este un lucru de durată”, a mai spus Oana Datki.

Directiva europeană impune şi egalitate salarială între femei şi bărbaţi care ocupă aceleaşi posturi. Angajaţii care consideră că sunt discriminaţi vor putea depune sesizări la Inspecţia Muncii, iar inspectorii vor verifica situaţia şi vor aplica sancţiuni dacă descoperă diferenţe nejustificate.

CITEŞTE ŞI: Meserii bine plătite fără facultate în România. Joburile unde câștigi mii de lei după doar câteva luni de cursuri

Crezând că va fi angajată de un prinţ din Dubai, o româncă a rămas fără 12.000 de euro. Banii au ajuns la un nigerian care opera toată înşelătoria