În ce zi pică Paștele anul acesta. Data exactă când vom sărbători Învierea Domnului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În 2020, Paştele ortodox pică în data de 19 aprilie, în timp ce Paştele catolic este sărbătorit în data de 12 aprilie, în ziua în care ortodocşii vor celebra Duminica Floriilor.

Când pică Paştele ortodox şi cel catolic în următorii ani şi de ce diferă datele

Diferenţa o face faptul că cele două biserici se folosesc de calendare diferite pentru a calcula data la care va pica Paştele. Astfel, catolicii utilizează calendarul Gregorian, iar ortodocşii cel Iulian. Chiar şi aşa, se mai întâmplă ca cele două sărbători să coincidă. Următoarea dată la care cele două confesiuni vor celebra Paştele simultan este 20 aprilie 2025.

Paştele are o dată variabilă şi de această sărbătoare depind şi datele altor sărbători, precum Floriile, Înălţarea Domnului sau Rusaliile. Regula stabilirii zilei în care pică Paştele datează încă din anul 325, de la sinodul Ecumenic de la Niceea. Acolo, s-a decis ca Paştele ortodox să fie sărbătorit anual în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

În anii următori, creştinii ortodocşi vor celebra Paştele după cum urmează: 2021 – 2 mai, 2022 – 24 aprilie,  2023 – 16 aprilie, 2024 – 5 mai, 2025 – 20 aprilie.

Pe de altă parte, catolicii vor sărbători Învierea Domnului la următoarele date: 2021 – 4 aprilie, 2022 – 17 aprilie, 2023 – 9 aprilie, 2024 – 31 martie, 2025 – 20 aprilie.

Când începe Postul cel Mare

La ortodocşi, Postul Paştelui va începe propriu-zis în data de 2 martie şi se va termina sâmbătă, 18 aprilie. De menţionat că Postul Mare este precedat de Săptămâna Albă, perioada de 7 zile calendaristice în care se mai pot mânca lapte, brânză sau ouă, dar nu şi carne. Anul acesta, Săptămâna Albă începe în 24 februarie şi se termină pe 1 martie.

Ultima zi a Săptămânii Albe este cunoscută şi ca Duminica Lăsatului sec de brânză. Tot în această perioadă, miercuri şi vineri este dezlegare la peşte.

Postul Paştelui este cel mai lung şi cel mai dur de peste an, totul culminând cu Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, cea mai aspră perioadă a Postului Mare.

Aceasta reprezintă ultimele zile ale lui Iisus până la răstignire, iar tradiţia ortodoxă spune ca în această perioadă să se consume doar pâine şi apă, pe seară. Totodată, Vinerea Mare este zi de post negru, în memoria răstignirii pe cruce a Mântuitorului.

În Postul Paştelui nu se mănâncă lactate sau carne, nu se bea peste măsură şi nu se fac nunţi. Este o perioadă dedicată rugăciunii şi smereniei, la capătul căreia credincioşii vor merge să se spovedească şi să se împărtăşească spre iertarea păcatelor, iar apoi în Duminica Învierii Domnului se pot bucura cum se cuvine de bucate şi pot petrece.