Laserul de la Măgurele, „Lumina extremă”: proiectul care a schimbat destinul științei românești

La marginea Bucureștiului, într-o localitate care mult timp a părut periferică pentru marile povești ale lumii, a fost construit cel mai ambițios proiect științific din istoria României. Laserul de la Măgurele, cunoscut sub numele de „Lumina extremă”, nu este doar o instalație de cercetare, ci o promisiune: aceea că România poate produce știință de vârf, cu impact global.

De ce Măgurele a devenit centrul „Luminii extreme” și cum a ajuns România pe harta științei mondiale

Puține proiecte au reușit să adune, în jurul lor, atâtea speranțe, controverse și așteptări precum ELI-NP. Gândit ca parte a marii infrastructuri europene Extreme Light Infrastructure, laserul de la Măgurele a fost conceput pentru a crea condiții fizice care nu au mai existat niciodată pe Pământ. Nu este vorba despre un record de dragul cifrelor, ci despre capacitatea de a explora limitele materiei, energiei și timpului.

Construcția proiectului a început oficial în 2012, în curtea IFIN-HH, într-un spațiu care, paradoxal, avea deja o tradiție solidă în cercetarea nucleară. Clădirea a fost proiectată ca o fortăreață a preciziei absolute. Totul, de la fundații până la circuitele de aer, a fost gândit astfel încât vibrațiile să fie eliminate aproape complet, iar variațiile de temperatură să fie imperceptibile. Într-un astfel de loc, orice tremur contează, orice fluctuație poate compromite un experiment.

Laserul propriu-zis nu a apărut peste noapte. Între 2016 și 2018, sistemele de mare putere au fost instalate etapizat, calibrate și testate. Momentul de vârf a venit în 2018, când România a anunțat atingerea pragului de 10 petawați, o putere colosală, care a plasat Măgurele pe prima pagină a revistelor științifice internaționale. Pentru o clipă, harta cercetării mondiale a avut un punct luminos lângă București.

De la alchimie la fizică nucleară

Ceea ce face însă acest proiect cu adevărat special nu este doar puterea laserului, ci felul în care acesta este utilizat. La Măgurele, fasciculele laser sunt aduse să interacționeze cu un fascicul de radiații gamma, într-un spațiu extrem de bine controlat. Rezultatul este generarea unor câmpuri electromagnetice de o intensitate nemaiîntâlnită, capabile să „desfacă” structura intimă a atomilor. Aici nu mai vorbim despre chimie clasică, ci despre fizică nucleară la cel mai înalt nivel.

De aceea, încă de la început, cercetătorii au vorbit despre posibilitatea unui salt tehnologic major. Ideea că materia poate fi transformată, la costuri rezonabile, dintr-o formă în alta pare desprinsă din vechile vise ale alchimiștilor. Secole la rând, aceștia au fost ridiculizați, iar transformarea metalelor a fost considerată imposibilă. Fizica modernă a demonstrat că nu este imposibilă, ci doar extrem de costisitoare. Laserul de la Măgurele a redeschis această discuție, nu din zona magiei, ci din cea a științei dure.

Aplicațiile vizate sunt dintre cele mai diverse și, în multe cazuri, cu impact direct asupra vieții de zi cu zi. De la tratamente oncologice avansate, precum protonoterapia, până la metode noi de gestionare a deșeurilor radioactive, cercetările de aici pot schimba industrii întregi. În același timp, producerea unor izotopi medicali rari, esențiali în diagnostic, ar putea deveni mai ieftină și mai accesibilă. Există și direcții de cercetare care par încă science-fiction, precum studiile teoretice privind transportul controlat al materiei la viteze extreme, dar istoria științei a arătat de multe ori că ideile „nebunești” de azi pot deveni tehnologiile banale de mâine.

Mii de specialiști și un viitor „Laser Valley”

Un alt aspect esențial al proiectului este dimensiunea umană. La început, ELI-NP a pornit cu câteva sute de cercetători, dar conceptul a fost gândit ca o platformă deschisă. Aparatura unicat atrage specialiști din întreaga lume, care vin la Măgurele pentru a-și desfășura propriile experimente. Pe termen lung, acest lucru poate transforma zona într-un adevărat pol de inovație, un „Laser Valley”, unde cercetarea fundamentală se întâlnește cu industria de vârf.

Nu este întâmplător faptul că România a fost aleasă pentru acest proiect. Există o tradiție reală în domeniul laserelor, mai puțin cunoscută publicului larg. După ce teoria laserului a fost formulată de Albert Einstein în 1916 și primul laser a fost realizat în 1960, România a reușit, în 1961, să construiască propriul laser. A fost a patra țară din lume care a făcut acest lucru, prin eforturile unei echipe conduse de Ion I. Agârbiceanu. Măgurele nu a apărut din nimic, ci s-a construit pe o fundație științifică solidă.

Între vis științific și blocaj administrativ: anii de conflict care au ținut laserul pe loc

Totuși, povestea laserului nu a fost lipsită de umbre. Între 2019 și 2021, proiectul a fost afectat de un conflict major, de natură administrativă și politică, între autoritățile române și consorțiul european responsabil de o componentă esențială, cea a fasciculului gamma. Deși laserul funcționa, integrarea completă în rețeaua europeană a fost întârziată, iar proiectul a pierdut ani prețioși. A fost un moment în care România a avut „Ferrari-ul”, dar nu a fost lăsată – sau nu a știut – să intre pe autostradă.

După 2022, situația a început să se stabilizeze. Eforturile de reintegrare și relansare au dat rezultate, iar în perioada 2025–2026 Măgurele intră într-o nouă etapă. Se construiesc centre dedicate opticii de mare putere, se dezvoltă capacități locale de producție a componentelor critice, iar colaborările internaționale se reiau treptat. Accentul nu mai este doar pe putere, ci pe utilizare eficientă, aplicații concrete și integrare în marile rețele de cercetare.

Astăzi, laserul de la Măgurele este o infrastructură vie, aflată în plină evoluție, care poate influența direcția cercetării europene și globale. Mai mult decât atât, este dovada că România poate juca în liga mare a științei, dacă își gestionează corect resursele, oamenii și parteneriatele.

„Lumina extremă” nu este doar despre fascicule și petawați. Este despre ambiție, despre capacitatea unei țări de a privi dincolo de prezent și despre curajul de a investi în viitor. La Măgurele, acest viitor nu mai este o teorie. Este deja în construcție.

CITEȘTE ȘI:  Când statul francez a plătit ca să intre în România. Scandalul Imprimeriei Naționale, un contract ratat și o mită care a traversat granițele

Anii în care nu treceai granița cu acte. Abia din 2007 s-a schimbat macazul