România continuă să se confrunte cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană, o situație care afectează profund milioane de gospodării și ridică semne de întrebare legate de sustenabilitatea sistemului energetic național. Ministerul Energiei a analizat cauzele acestei crize, identificând trei factori majori care contribuie semnificativ la creșterea tarifelor.
Pentru a face lumină asupra modului în care sunt stabilite prețurile și a verifica respectarea normelor de concurență, o analiză amplă a fost solicitată Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Scopul acestei evaluări este de a identifica eventualele disfuncționalități din piață și de a propune măsuri concrete pentru reducerea tarifelor și protejarea consumatorilor.
Citește și: Ce se întâmplă cu facturile la energie, de la 1 iulie 2025. Sebastian Burduja, anunț de ULTIMĂ ORĂ!
Primul element este impactul geopolitic asupra pieței energetice europene, în special influența negativă exercitată de Federația Rusă prin reducerea și manipularea livrărilor de gaze naturale. Această strategie a generat dezechilibre profunde în statele din Europa Centrală și de Est, obligând multe dintre acestea, inclusiv România, să caute alternative mai costisitoare pentru a-și asigura necesarul energetic.
Al doilea factor este modul în care a fost realizată liberalizarea pieței de energie electrică în România. Potrivit experților din cadrul Ministerului Energiei, această tranziție de la tarife reglementate la prețuri libere a fost făcută într-un mod dezorganizat și fără o strategie coerentă, ceea ce a permis creșterea artificială a prețurilor. În anumite perioade, costurile suportate de consumatori s-au triplat, mai ales în lipsa unor măsuri eficiente de protecție pentru categoriile vulnerabile.
Al treilea obstacol major în stabilizarea prețurilor este legat de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care s-a convenit renunțarea la o capacitate de producție de 3.700 MW bazată pe gaze naturale și cărbune. Această decizie a redus semnificativ marja de manevră a statului în ceea ce privește menținerea unor surse tradiționale de producție energetică. În prezent, autoritățile caută soluții pentru a continua, într-o formă sau alta, exploatarea energiei pe bază de cărbune, cel puțin pe termen scurt, în condiții de siguranță și eficiență economică.
Situația este cu atât mai gravă cu cât aproximativ patru milioane de gospodării din România riscă să primească în luna august facturi aproape duble față de lunile anterioare. Acest fenomen este cauzat nu doar de prețurile mari la energie, ci și de mecanismele de plafonare și compensare care au fost modificate sau eliminate. În acest context, Ministerul Energiei a anunțat că lucrează la un nou sistem de sprijin financiar destinat celor mai afectați consumatori, cu un accent special pe cele două milioane de gospodării aflate în cel mai mare risc de sărăcie energetică.