Moartea violentă a cântăreței de muzică populară alintată “Privighetoarea Gorjului”. Cum s-a stins uriașa Maria Lătărețu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Destinul îndrăgitei soliste de muzică populară Maria Lătăreţu a fost unul fără de seamăn. O poveste în care s-au împletit frumusețea talentului şi a dăruirii cu episoade triste, pline de suferinţe.

Moartea violentă a cântăreței de muzică populară alintată “Privighetoarea Gorjului”

Zâna cântecului popular românesc s-a născut pe 7 noiembrie 1911 la Bălceşti, în Gorj. Copilăria nu i-a fost deloc ușoară, fiind greu încercată de lipsuri materiale. De fragedă copilă a fost nevoită să muncească pentru a-şi sprijini familia. Fetița a cântat la hore, nunţi şi petreceri boiereşti. Ioniţă Borcan, Fratele viitoarei artiste, Ioniță Borcan, o acompania la chitară pe când ea abia ajunsese la vârsta de 13 ani. Se întâmpla la petrecerile săteşti, unde duetul încânta audienţa. La numai 17 ani, Maria Lătăreţu s-a căsătorit cu violonistul Mihai Lătăreţu din comuna Leteşti. Împreună au evoluat ani de-a rândul în mai toate așezările din judeţul Gorj. Maria a ajuns pentru prima dată în Capitală în 1933.

Semnele unui succes ce avea să devină certitudine

O bună perioadă de timp a cântat la localul „La fânăreasă”. Apoi, reîntoarsă în judeţul oltean în care văzuse lumina zilei a fost descoperită în 1937 de o echipă de folclorişti, buni cunoscători ai tezaurului cântecului românesc. Aceștia, încântaţi de minunata sa voce, au invitat-o la Bucureşti pentru o serie de înregistrări. În acelaşi an, Maria Lătăreţu înregistra primele cântece pe cilindri de fonograf. Tot în 1937, a cântat pentru prima dată la Radioul Național din Bucureşti.

În Capitală și-a etalat, vreme de câțiva ani, incontestabilul talent, în incinta vestitului local al lui Marcu Căciularu la „Luna Bucureştiului” şi „Dorul Ancuţei”, un restaurant de lux . Până spre finalul deceniului cinci, în 1949, a cântat cu taraful soţului ei şi mai apoi a devenit prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. Acesta avea să-i fie fost locul de muncă din care a ieşit la pensie în anul 1966.

Cariera i-a fost în mod deosebit marcată de succese, ce veneau unul după altul. Astfel,mult îndrăgita Maria Lătăreţu a străbătut întreaga ţară în concerte cu răsunet asigurat. A încântat auditoriul internațional printr-o serie de concerte în străinătate, în ţări precum URSS, Grecia, Cehosolvacia, Polonia, Elveţia, Turcia sau Egipt.

Cinci copii, tot atâtea lespezi de mormânt

Divinitatea i-a dat Mariei Lătăreţu şase copii, dintre care cinci au pierit. Măriuca, una dintre fetiţele sale, despre care se zicea că ar fi moştenit de mică talentul celei care a adus-o pe lume, a murit muşcată de un câine turbat. Artista a aflat tragica veste în timpul unui recital pe care îl susţinea la Restaurantul „Doina”. Cântăreaţa a trăit un lung şir de tragedii. Şi-a îngropat cei cinci copii şi soţul, potrivit adevarul.ro
În pofida dramelor trăite, nu a renunţat la dragostea pentru cântec . S-a dedicat intens și durabil deosebitei sale înclinații către muzică, din care nu avea să strângă niciodată o avuție..

Comuniştii i-au confiscat locuința

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, casa din Bucureşti a Mariei Lătăreţu a fost complet distrusă de bombardamente. Cântăreaţa s-a retras atunci în județul natal. Pentru că şi-a construit o locuință mare la Târgu Jiu, solista a fost inclusă de către comunişti pe lista categoriei burghezilor.

Ca urmare, casa i-a fost luată, de reprezentanții noii puteri instalate în România. „Cu banii strânşi din reprezentațiile scenice, în anul 1941 Maria Lătăreţu a început construirea unei case la Târgu-Jiu, peste Podul Jiului, pe strada Panduri. A fost nevoie de ani în șir până a terminat-o, iar pentru a-i pune uşile şi ferestrele a fost nevoită să vândă peste 100 din costumele sale populare. Când casa a fost finalizat-o, fiindcă era prea mare, autorităţile comuniste au confiscat-o, iar stăpâna a fost înscrisă în categoria burgheziei, având interdicţia de a mai cumpăra o altă casă“,scrie Alexandru Doru Şerban în cartea „Personalităţi gorjene – adevăr, curiozităţi, anecdote, legende“ . Cântăreaţa a reuşit să-şi recupereze locuința după 13 ani, dar, din nefericire, clădirea era deja o ruină.

S-a stins din viață în timpul unui spectacol

Pe 27 septembrie 1972, Maria Lătăreţu se afla în localitatea Româneşti, judeţul Botoşani pentru un spectacol. „Miercuri, 27 septembrie 1972, în comuna Româneşti era mare fierbere. După-amiază, de la ora 16:00, pe scena Căminului Cultural urma să cânte însăşi Maria Lătăreţu, celebra privighetoare a cântecului românesc, pe care mulţi o văzuseră doar la televizor sau o ascultaseră la radio sau de pe discurile Electrecord. Cererea de bilete a fost atât de mare, încât forurile culturale au transformat spectacolul de fapt… în două spectacole: unul de la ora 16:00, iar celălalt de la ora 18:00”, notează Ioana Lătăreţu şi Dorin Brozbă, autorii cărţii „Maria Lătăreţu, privighetoarea nepereche”.

Artistei i s-a făcut rău în culise, după ultimul cântec intepretat pe scenă. Colegii artişti, speriaţi, au chemat un tehnician veterinar aflat în sală, pentru a o resuscita. Artista care făcuse o comoţie cerebrală nu a mai putut fi salvată. Ultima înregistrare video a Mariei Lătăreţu,care fusese realizată cu opt zile înainte de moarte purta denumirea „Vă las cântecele mele”. Era finalul extrem de dureros al unei existențe greu încercate.