Muntele Sinai, locul unde Moise ar fi primit Cele Zece Porunci, devine un mega-resort de lux! Mormintele au fost mutate

Muntele Sinai, unul dintre cele mai sfinte locuri din Egipt – venerat de evrei, creștini și musulmani – se află în centrul unei dispute cu privire la planurile de a-l transforma într-un mega-proiect turistic.

Cunoscut local sub numele de Jabal Musa, Muntele Sinai este locul în care se spune că lui Moise i s-au dat Cele Zece Porunci. Mulți cred, de asemenea, că acesta este locul unde, conform Bibliei și Coranului, Dumnezeu i-a vorbit profetului din rugul aprins.

Tot acolo se află Mănăstirea Sfânta Ecaterina, care datează din secolul al VI-lea.

Cum a ajuns Regele Charles să fie implicat în salvarea Mânăstirii Sfânta Ecaterina

În contextul în care Egiptul construiește un mega-proiect turistic în zonă, cel puțin călugării de la Sfânta Ecaterina se pare că vor rămâne acolo, după ce autoritățile egiptene, sub presiunea Greciei, au negat zvonurile că voiau să închidă Mănăstirea.

De partea călugărilor, Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului a subliniat că locul sfânt – asupra căruia are jurisdicție ecleziastică – a primit o scrisoare de protecție de la profetul Mahomed însuși. Ca dovadă, mănăstirea găzduiește și o mică moschee construită în epoca fatimidă.

Până acum, Grecia a fost puterea străină care a fost cea mai vocală în ceea ce privește planurile autorităților egiptene, datorită legăturii sale cu mănăstirea.

În 2023, UNESCO i-a cerut Egiptului să oprească lucrările, să verifice impactul acestora și să elaboreze un plan de conservare.

Activiștii l-au abordat, de asemenea, pe regele Charles al Marii Britanii, patron al Fundației Sfânta Ecaterina, care strânge fonduri pentru a ajuta la conservarea și studierea patrimoniului mănăstirii cu colecția sa de manuscrise creștine antice valoroase.

Regele a descris situl ca fiind „o mare comoară spirituală care ar trebui păstrată pentru generațiile viitoare”.

Eforturile diplomatice au culminat în cele din urmă cu o declarație comună între Grecia și Egipt care asigură protecția identității ortodoxe grecești și a moștenirii culturale a Sfintei Ecaterina.

În ce constă planurile autorităților egiptene

Cu toate acestea, există încă o îngrijorare profundă cu privire la modul în care locația deșertică, izolată mult timp și sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, este transformată.

Hoteluri de lux, vile și bazaruri comerciale sunt în construcție.

În 2021, Egiptul a lansat Marea Schimbare la Față, un proiectul sponsorizat de stat pentru turism. Planul include deschiderea de hoteluri, cabane ecologice și un mare centru pentru vizitatori, precum și extinderea micului aeroport din apropiere și a unei telecabine către Muntele Moise.

Guvernul promovează dezvoltarea ca fiind „darul Egiptului pentru întreaga lume și toate religiile”.

În timp ce lucrările par să fi stagnat, cel puțin temporar, din cauza problemelor de finanțare, Câmpia el-Raha – lângă Mănăstire – a fost deja transformată. Construcția unor drumuri noi continuă.

Aici se spune că poporul lui Moise, israeliții, l-au așteptat pe acesta cât timp el era pe Muntele Sinai. Criticii spun că trăsăturile naturale speciale ale zonei sunt distruse.

Ce impact are proiectul turistic asupra beduinilor din zonă

Zona este, de asemenea, casa unei comunități tradiționale de beduini, tribul Jebeleya, cunoscut sub numele de Gardienii Sfintei Ecaterina.

Casele și taberele beduinilor au fost deja demolate, iar ei au primit despăgubiri mici sau chiar deloc. Ei au fost chiar forțați să scoată cadavrele din mormintele lor din cimitirul local pentru a face loc unei noi parcări.

Localnicii, care numără aproximativ 4.000, nu sunt dispuși să vorbească direct despre schimbările cu care se confruntă, notează BBC.

Mega-proiectul din Sinai nu este primul din Egipt care atrage critici pentru lipsa de sensibilitate față de istoria unică a țării, dar guvernul vede seria sa de proiecte grandioase ca fiind cheia revigorării unei economii în declin.

Un proiect anterior a fost construcția popularelor stațiuni de la Marea Roșie, inclusiv Sharm el-Sheikh, care a început în sudul Sinaiului în anii 1980.

Mulți văd asemănări cu ceea ce se întâmplă acum la Sfânta Ecaterina.

„Beduinii erau oamenii din regiune și erau ghizi, muncitori, oameni de la care să închiriezi”, spune jurnalistul egiptean Mohannad Sabry. „Apoi a venit turismul industrial și au fost împinși afară – nu doar împinși afară din afacere, ci împinși fizic înapoi de la litoral, în fundal.”

(Citește și: Vacanță stricată în Egipt pentru mai mulți români! Ce au pățit când au ajuns la resorturi: „A mai întâmpinat cineva o situație similară?”)