O frescă creștină rară din secolul al III-lea îl prezintă pe Iisus Hristos ca „Păstorul cel Bun”

Arheologii turci au descoperit recent o frescă deosebit de rară care îl înfățișează pe Iisus Hristos ca „Păstorul cel Bun”, o reprezentare timpurie a iconografiei creștine, realizată cu trăsături clar influențate de arta romană. Descoperirea este considerată una dintre cele mai importante din Anatolia în ceea ce privește creștinismul timpuriu, oferind noi perspective asupra modului în care credința creștină s-a exprimat artistic într-o perioadă de persecuție.

Fresca a fost găsită în luna august într-o cameră funerară subterană situată în apropierea orașului Iznik, din provincia Bursa. Iznik are o importanță majoră în istoria creștinismului, fiind locul unde, în anul 325 d.Hr., a fost formulat Crezul de la Niceea, unul dintre textele fundamentale ale credinței creștine.

Fresca lui Iisus Hristos ca „Păstorul cel Bun”

Potrivit relatărilor presei internaționale, inclusiv Euronews, situl se află în satul Hisardere, iar mormântul este datat în secolul al III-lea, într-o epocă în care creștinii erau încă persecutați în Imperiul Roman.

Fresca îl prezintă pe Iisus ca un tânăr fără barbă, îmbrăcat într-o togă romană și purtând o capră pe umeri — o imagine neobișnuită pentru regiune, dar extrem de relevantă pentru simbolismul epocii. Această reprezentare reflectă influența artistică romană și adaptarea simbolurilor creștine la limbajul vizual al vremii. Conform arheologului coordonator Gülșen Kutbay, fresca ar putea fi unică în Anatolia, atât prin stil, cât și prin tematică.

Un interior bogat decorat, între tradiția păgână și credința creștină

Interiorul mormântului este decorat elaborat, cu picturi murale ce includ păsări, plante, figuri nobile și slujitorii acestora. Potrivit lui Eren Erten Ertem, reprezentant al Muzeului Iznik, aceste imagini reflectă o perioadă de tranziție culturală, de la tradițiile păgâne târzii către noile credințe creștine. Frescele sugerează o viziune optimistă asupra vieții de apoi, prezentând moartea nu ca un sfârșit, ci ca o continuare demnă și plină de speranță.

În timpul săpăturilor au fost identificate rămășițele a cinci persoane, inclusiv doi tineri adulți și un copil de aproximativ șase luni. Aceste descoperiri oferă informații valoroase despre structura familială, practicile funerare și condițiile de viață ale comunităților creștine timpurii din regiune.

Iznik, din nou în centrul atenției lumii creștine

Cu ocazia aniversării a 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea, Papa Leon al XIV-lea a vizitat recent zona, în cadrul primei sale călătorii externe. În acest context, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, i-a oferit Suveranului Pontif un tablou din ceramică inspirat de fresca „Păstorului cel Bun”, subliniind importanța simbolică a descoperirii.

Anatolia a jucat un rol esențial în formarea creștinismului. Sfântul Pavel s-a născut la Tars; Sfântul Ioan și-a petrecut ultimii ani la Efes; iar Fecioara Maria este considerată că a trăit în apropierea acestui oraș spre sfârșitul vieții sale. Noua descoperire de la Iznik întărește statutul regiunii ca un spațiu fundamental al istoriei și spiritualității creștine.

CITEȘTE ȘI:

Jean de la Craiova s-a botezat în Iordan. Trăirea din Țara Sfântă l-a marcat profund: “A fost revelator”

Imagini inedite cu Zanni: a mers pe străzile orașului, propovăduind cuvântul Domnului! „Iisus este rege”