Obiceiuri și superstiții de Anul Nou pe care le respectăm și în 2020

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În România sunt nenumărate obiceiuri și superstiții de Anul Nou, astfel că, la cumpăna dintre ani, dar și în prima zi din noul an, sunt respectate multe tradiții.

Pe lângă deja cunoscutele haine roșii și banii în buzunar de Anul Nou, pe plaiurile miortice sunt multe alte obiceiuri și superstiții de Anul Nou de care se ține cont.

Obiceiuri și superstiții de Anul Nou

• Se spune că pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.
• Nu folosi foarfecele pentru că îţi tai norocul în dragoste, iar în cazul în care te vei căsători vei face o alegere greşităâ
• Casa trebuie să fie curată, iar masa bogată ca să prosperi

• Prima persoană care-ţi bate la uşă trebuie primită neapărat. Se spune că dacă este bărbat, peste an, drumul tău va fi curat ca lacrima şi eforturile îţi vor fi încununate de succes. Dacă e femeie drumul îţi va fi străbătut de multe încercări grele
• La miezul nopţii trebuie să deschizi uşa, să laşi anul vechi să iasă şi să intre cel nou
• Trebuie plătite şi datoriile, altfel un an întreg vei tot da bani. Nu e bine nici să dai cu împrumut, pentru că tot sărac vei rămâne
• O altă superstiţie spune că în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casă decât după ce deja ai primit un musafir care nu trebuie să fie blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.
• Dansul la miezul nopţii în aer liber, în special cel în jurul unui copac, aduce sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor.

Citește și: CE TREBUIE SĂ MĂNÂNCI ÎN NOAPTEA DE REVELION CA SĂ AI NOROC TOT ANUL!

Obiceiuri populare și superstiții de Anul Nou

Tradiţia populară abundă de practici magice precum prognozarea vremii şi a recoltelor din noul an ori aflarea duratei vieţii şi a norocului membrilor familiei.

Pentru prognozarea vremii, conform aşa-numitului calendar din foi de ceapă, o ceapă era tăiată în 12 părţi egale, corespunzătoare fiecărei luni a anului, iar în cojile astfel obţinute se punea sare, în cantităţi egale. Foile de ceapă erau aşezate apoi pe masă sau pe vatra sobei, în ordinea în care se succed lunile în an, iar în dimineaţa zilei de 1 ianuarie se apreciau lunile ploiase în funcţie de apa acumulată în cupele foilor de ceapă.

Pentru estimarea culturilor din anul ce urmează se face în noaptea de Anul Nou calendarul de cărbuni. Astfel, pentru fiecare plantă (porumb, grâu, cartof, sfecla etc.) ce urmează a fi semănată în anul următor se alege câte un cărbune aprins care se pune pe o tavă sau pe marginea vetrei şi se lasă până dimineaţa. Toţi cărbunii trebuie să fie de aceeaşi provenienţă şi mărime. Cantitatea de cenuşă rezultată de la fiecare cărbune reprezintă rodul recoltei corespunzător plantei alese şi astfel se determină ce cantitate din fiecare cultură va fi semănată primăvara.

Citește și: PROGRAMUL COMPLET AL SPECTACOLULUI DE REVELION 2020 DIN PIAȚA CONSTITUȚIEI