Puține deserturi au o poveste la fel de spectaculoasă precum Pavlova. Ușoară ca un nor de bezea, acoperită cu frișcă și fructe proaspete, această prăjitură delicată a devenit simbol culinar în emisfera sudică. În spatele gustului dulce se ascunde însă o rivalitate veche de aproape un secol: Australia și Noua Zeelandă își dispută și astăzi meritul pentru crearea celebrului desert.
Pavlova este unul dintre cele mai iubite deserturi din lume, însă originea sa exactă rămâne un subiect aprins de dezbatere. Asemenea altor preparate celebre, precum humusul sau hamburgerul, locul de naștere al Pavlovei este revendicat de două țări.
Australia și Noua Zeelandă susțin fiecare că au inventat ideea de a transforma bezeaua într-un desert spectaculos, acoperit cu frișcă și fructe proaspete.
Disputa a devenit aproape legendară și a fost alimentată de numeroase episoade amuzante. Unul dintre ele s-a petrecut recent în aeroportul din Auckland, unde o companie energetică din Noua Zeelandă a instalat un panou publicitar cu mesajul:
„Acasă este locul unde Pavlova a fost creată cu adevărat”.
Reacțiile din Australia nu au întârziat, iar un comentariu online ironiza situația spunând:
„Drăguț din partea lor că promovează turismul în Australia”.
Disputa culinară dintre cele două țări a ajuns uneori chiar și în zona diplomatică. Fostul prim-ministru al Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a povestit că într-o vizită oficială în Melbourne a găsit în camera de hotel un kit pentru prepararea Pavlovei. Partenerul ei a glumit spunând că gestul ar putea fi interpretat fie ca o glumă, fie ca un incident diplomatic.
Nici Regele Charles nu părea conștient de această rivalitate atunci când, într-un discurs rostit la Sydney, a lăudat „bucătăria faimoasă a orașului, fie că vorbim despre avocado zdrobit, pavlova sau vin cabernet sauvignon”.
Cel mai probabil, desertul Pavlova a fost numit după celebra balerină rusă Anna Pavlova, una dintre cele mai mari dansatoare ale secolului XX. Născută în 1881 la Sankt Petersburg, ea a devenit celebră pentru eleganța și expresivitatea interpretărilor sale.
Anna Pavlova a fost una dintre primele balerine care au făcut turnee internaționale de amploare. Între 1910 și 1930, compania ei de balet a călătorit în peste 40 de țări, ducând arta dansului clasic în locuri unde publicul nu mai văzuse niciodată un spectacol de balet.
În timpul turneului său din 1926 în Australia și Noua Zeelandă, bucătarii locali ar fi creat un desert delicat în onoarea ei, inspirat de grația mișcărilor sale.

Anna Pavlova a murit în 1931, la doar 49 de ani, din cauza unei pneumonii. Există însă o poveste celebră legată de ultimele ei momente. Când medicii i-au spus că trebuie să renunțe la dans pentru a se recupera, ea ar fi răspuns:
„Dacă nu pot dansa, atunci mai bine mor.”
În seara în care ar fi trebuit să interpreteze celebrul rol din The Dying Swan, scena a rămas goală. Organizatorii au lăsat doar un proiector care lumina scena, ca un omagiu adus balerinei care transformase acel moment într-un simbol al baletului.
Deși Pavlova este astăzi asociată cu acest desert, ideea de bază nu era deloc nouă. Deserturile pe bază de bezea existau în Europa cu mult înainte.
Istoricul culinar Janet Clarkson subliniază că nici Australia, nici Noua Zeelandă nu au inventat bezeaua. Prima rețetă documentată datează din anul 1604 și apare într-o colecție culinară a lui Lady Elinor Fettiplace.
În secolele următoare au apărut numeroase deserturi similare, precum vacherin, o bezea umplută cu frișcă sau înghețată, celebrul baked Alaska sau tortul german Schaum torte, numit și „tort de spumă”.
Chiar și autoarea britanică Mrs Beeton include în cartea sa de bucate din 1861 o prăjitură de bezea umplută cu frișcă și căpșuni. Este foarte posibil ca aceste deserturi europene să fi ajuns în Australia și Noua Zeelandă odată cu imigranții.
Prima mențiune clară a unui desert numit Pavlova apare în 1929, în Anuarul Exportatorilor de Produse Lactate din Noua Zeelandă, unde o rețetă trimisă de un cititor descria un desert din bezea, frișcă și fructe.
O altă rețetă apare în 1933 într-o carte de bucate neozeelandeză intitulată Rangiora Mothers’ Union Cookery Book. Acestea sunt considerate primele dovezi documentate ale desertului.
Australia își revendică propria versiune din 1935, când chef-ul Herbert „Bert” Sachse de la Esplanade Hotel din Perth a fost rugat să creeze un desert nou pentru meniul de ceai de după-amiază. Se spune că managerul hotelului ar fi exclamat atunci:
„Este la fel de ușor ca Pavlova.”
Astfel ar fi apărut numele celebrului desert.
Controversa a continuat însă și în anii următori. Un descendent al lui Sachse a sugerat că acesta ar fi putut confunda datele, deoarece Anna Pavlova murise deja în 1931.
Într-un interviu acordat în 1973, chef-ul a explicat că desertul său era de fapt o adaptare a unei rețete publicate în revista Australian Woman’s Mirror, trimisă de un cititor din Noua Zeelandă.
Sachse spunea că a dorit să creeze ceva diferit de bezelele clasice, care erau adesea prea dure. El declara:
„Am regretat întotdeauna că prăjitura de bezea era prea tare și prea crocantă, așa că am vrut să creez ceva cu o crustă crocantă la suprafață, dar care să se taie ca un marshmallow.”
Această idee a devenit secretul texturii specifice Pavlovei.
Pavlova se deosebește de o simplă bezea prin textura sa specială: crocantă la exterior și moale, aproape spumoasă, în interior.
Acest efect se obține prin adăugarea de amidon de porumb în compoziția de bezea. Forma desertului influențează și ea rezultatul final. O Pavlova înaltă va rămâne mai moale în interior, în timp ce una mai plată va fi mai crocantă.
După ce bezeaua s-a răcit complet, desertul este acoperit cu frișcă bătută, de obicei nesucrată, pentru a echilibra dulceața bezelei. Deasupra se adaugă fructe proaspete.
Și aici apar diferențe între cele două țări rivale. În Australia, fructul pasiunii este considerat aproape obligatoriu, în timp ce în Noua Zeelandă Pavlova este decorată aproape întotdeauna cu kiwi.

În ultimele decenii, desertul Pavlova a cunoscut numeroase reinterpretări. Autoarea culinară australiană Donna Hay a creat variante precum Pavlova banoffee, Pavlova răsturnată sau chiar Pavlova congelată.
Bucătăreasa britanică Nigella Lawson a popularizat Pavlova cu ciocolată și zmeură, iar restauratoarea Prue Leith a realizat o versiune vegană folosind aquafaba și lapte de cocos.
Chef-ul australian Peter Gilmore a dus desertul la nivel gourmet în restaurantul Bennelong din Opera din Sydney, unde Pavlova este inspirată chiar de forma arhitecturală a clădirii.
Astăzi, Pavlova este considerată unul dintre cele mai iubite deserturi din lume. Deși Australia și Noua Zeelandă continuă să își dispute paternitatea, desertul a devenit un simbol culinar pentru ambele țări.
Indiferent unde a fost creată pentru prima dată, Pavlova rămâne o prăjitură care combină perfect eleganța, delicatețea și bucuria gustului.
CITEȘTE ȘI:
Rețeta ideală pentru clătite: câtă făină trebuie să pui pentru fiecare cană de lapte
Plăcintă de post cu dovleac și piper, după rețeta Maicii Melania de la Mănăstirea Dintr-un Lemn