Sfântul Ilie 2026. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce este interzis să faci pe 20 iulie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Sfântul Ilie este prăznuit anual pe 20 iulie în Calendarul Ortodox, fiind considerat de credincioși un aducător al ploilor și o figură puternică în mitologia populară, asociată cu soarele și focul.

Tradițiile și credințele legate de el sunt vechi, adânc înrădăcinate în cultura rurală și încă respectate în multe zone ale țării.

Sfântul Ilie 2026

Potrivit scrierilor religioase, Sfântul Ilie a trăit cu peste opt secole înainte de nașterea Mântuitorului, în vremea regelui Ahab, în regatul Israel. Legenda spune că tatăl său, Sovac, ar fi avut o vedenie la nașterea copilului: oameni îmbrăcați în alb îl acopereau pe prunc cu haine de foc și îi dădeau să mănânce o flacără. Preoții din Ierusalim au interpretat această viziune ca pe un semn al alegerii divine pentru slujirea profetică.

Tradiția consemnează și un păcat grav atribuit Sfântului Ilie în tinerețe, când, ispitit de diavol, și-ar fi ucis părinții. Se spune că Dumnezeu l-a iertat, l-a ridicat la rangul sfinților și l-a înălțat la cer într-o trăsură de foc trasă de cai albi înaripați.

Scrierile unor mari teologi, precum Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Maxim Mărturisitorul, vorbesc despre trecerea lui Ilie într-o stare îngerească, într-o formă de existență diferită de cea trupească.

În credința populară, Sfântul Ilie este cel care aduce ploaia și fulgerele. Rugăciunea lui ar fi provocat seceta de trei ani și jumătate asupra poporului Israel, iar apoi tot el ar fi adus ploaia salvatoare.

În cer, se spune că străbate norii și trăsnește diavolii cu biciul de foc, aceștia ascunzându-se în copaci, sub streșini, în turlele bisericilor sau chiar în trupul animalelor. De aceea, tunetele și trăsnetele din această zi sunt interpretate ca semne ale luptei sale împotriva răului.

Tradiții, obiceiuri și superstiții

Obiceiurile din ajunul sărbătorii sunt la fel de vechi. Fetele mergeau noaptea pe câmpurile de cânepă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultură, crezând că visul din noaptea următoare le va arăta cu cine se vor mărita: cânepa verde însemna un tânăr frumos, cânepa uscată un bărbat în vârstă.

Dimineața se culegeau plante de leac, în special busuioc, care era uscat și folosit ulterior în ritualuri și tratamente populare. Busuiocul sfințit era ars, iar cenușa era folosită pentru vindecarea rănilor din gură ale copiilor.

Tot în această zi se duc la biserică poame pentru pomenirea morților, iar merele nu se consumă înainte de a fi sfințite. Mărul este considerat pomul Sfântului Ilie, iar scuturarea lui înainte de sărbătoare ar aduce furtuni și grindină. În schimb, scuturarea pomului chiar în ziua praznicului este semn de belșug, iar merele date de pomană copiilor sunt considerate aducătoare de noroc.

Superstițiile sunt numeroase. Dacă tună de Sfântul Ilie, se spune că alunele vor seca, iar fructele vor fi viermănoase. O altă legendă afirmă că în această zi Sfântul Ilie l-ar fi lovit pe Tartorul dracilor și i-ar fi scos un ochi, care, căzut pe pământ, s-ar fi transformat în ban de aur. De aceea, aurul este considerat „metalul lui Ilie”.

Ce este interzis să faci pe 20 iulie

Există și interdicții. Lemnul de carpen nu se folosește în gospodărie, fiind considerat loc preferat de ascunziș al diavolilor. În timpul furtunilor nu se deschid ușile și ferestrele, pentru a nu permite intrarea spiritelor rele.

În unele zone se mănâncă grâu nou fiert cu miere, iar în altele fructe proaspete, pentru sănătate tot anul. Merele nesfințite nu se ating, pentru că, potrivit tradiției, pe lumea cealaltă se vor transforma în mere de aur, dar nu vor putea fi atinse de cei care au încălcat regula.

Ziua de Sfântul Ilie este și momentul în care se strânge mierea din stupi, fagurii se duc la biserică pentru binecuvântare și se împart de pomană. Ca divinitate solară și meteorologică, Sfântul Ilie este considerat responsabil de tunete, trăsnete, ploi torențiale și grindină, având puterea de a lega și dezlega ploile.

Tot pe 20 iulie este sărbătorită și Ziua Aviației Române, Sfântul Ilie fiind protectorul aviatorilor încă din anul 1913. Aproximativ 130.000 de români își serbează onomastica cu această ocazie, cei mai mulți purtând numele Ilie, Iliuță, Lică, Ilinca, Eliana sau Ilia.

CITEŞTE ŞI: Cele trei zodii care vor străluci în weekend. Urmează zile pline de surprize și bucurii

Orașul uriaș din România în care trăiesc doar 6.500 de oameni. Capitala este mult mai mică