Imagini rare! Vezi cum arătau vedetele noastre în copilărie!

Publicat: 31/05/2016 | 21:06

Adelina Pestriţu, Adela Popescu, Andreea Esca, Loredana Groza şi Alina Eremia sunt doar câteva dintre vedetele cunoscute din România, fie pentru apariţiile pe micile ecrane, fie pentru carierele în artă (muzică, teatru), dar puţină lume ştie cum arătau acestea, precum şi multe alte celebrităţi autohtone, în copilărie.

De la stânga, sus: Adelina Pestriţu, Octavian Strunilă, Adela Popescu, Alina Eremia, Andreea Esca, Tili Niculae
De la stânga, sus: Adelina Pestriţu, Octavian Strunilă, Adela Popescu, Alina Eremia, Andreea Esca, Tili Niculae

Adelina Pestriţu

Adelina Pestriţu părea foarte serioasă în fotografia din şcoala generală. Vedeta mărturisea pe blogul său că eroul ei din copilărie era nimeni altul decât Popeye Marinarul: „Am fost în Popeye Village! M-am simţit cel mai fericit copil din lume! De asta am şi aşa puţine poze, am savurat cu privirea acel loc şi m-am bucurat de fiecare secundă în care am fost acolo. Numele satului este, de fapt, Sweethaven Village, şi este o atracţie turistică majoră a Maltei. Întregul sat a fost construit după satul imaginar al personajului de desene animate, Popeye Marinarul, unul dintre eroii copilăriei mele. Da, EL a fost primul meu EROU şi nu voi nega asta niciodată! Iar acum, că l-am vizitat chiar la el acasă, mă simt mai fericită ca oricând!”

Octavian Strunilă

Octavian Strunilă a avut o copilărie foarte frumoasă. “Eu am locuit la Dorohoi cu părinţii mei, acolo am făcut şi şcoala, dar bunicii mei stăteau foarte aproape, la 12 kilometri de oraş, şi în fiecare vacanţă fugeam la ei. De la un apartament de bloc mă duceam la o casă cu hectare de pământ, aveau cai, fermă, copilărie la ţară. Era foarte frumos să mergi în vacanţă trei luni la ţară, mai ales că veneau toţi copiii din zonă, Suceava, Botoşani. Copilăria mea se împarte în două lumi mari: copilăria lui Nică, de la ţară, şi cea de la oraş, din timpul şcolii, anii ’90 dintre blocuri, cu pătura şi corturile în parc, gaşca alături de care ascultam La Familia, BUG Mafia, prin anii ’97. Cred că cel mai mult m-am bucurat de copilăria de la ţară. Asta m-a făcut să fiu mai plin, să înţeleg mai multe lucruri despre viaţă, faptul că am trăit în două medii. Am ştiut să-l înţeleg şi pe cel de la oraş, şi pe cel de la ţară. Am câştigat din ambele părţi, dar niciodată nu am fost acceptat. Nu eram considerat ţăran, toţi îmi spuneau: „Du-te, mă, ai venit tu de la oraş.“ Iar dincolo nu eram total acceptat, pentru că mereu plecam la ţară.”

Eu am locuit la Dorohoi cu părinţii mei, acolo am făcut şi şcoala, dar bunicii mei stăteau foarte aproape, la 12 kilometri de oraş, şi în fiecare vacanţă fugeam la ei. De la un apartament de bloc mă duceam la o casă cu hectare de pământ, aveau cai, fermă, copilărie la ţară. Era foarte frumos să mergi în vacanţă trei luni la ţară, mai ales că veneau toţi copiii din zonă, Suceava, Botoşani. Copilăria mea se împarte în două lumi mari: copilăria lui Nică, de la ţară, şi cea de la oraş, din timpul şcolii, anii ’90 dintre blocuri, cu pătura şi corturile în parc, gaşca alături de care ascultam La Familia, BUG Mafia, prin anii ’97. Cred că cel mai mult m-am bucurat de copilăria de la ţară. Asta m-a făcut să fiu mai plin, să înţeleg mai multe lucruri despre viaţă, faptul că am trăit în două medii. Am ştiut să-l înţeleg şi pe cel de la oraş, şi pe cel de la ţară. Am câştigat din ambele părţi, dar niciodată nu am fost acceptat. Nu eram considerat ţăran, toţi îmi spuneau: „Du-te, mă, ai venit tu de la oraş.“ Iar dincolo nu eram total acceptat, pentru că mereu plecam la ţară.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg9

Eu am locuit la Dorohoi cu părinţii mei, acolo am făcut şi şcoala, dar bunicii mei stăteau foarte aproape, la 12 kilometri de oraş, şi în fiecare vacanţă fugeam la ei. De la un apartament de bloc mă duceam la o casă cu hectare de pământ, aveau cai, fermă, copilărie la ţară. Era foarte frumos să mergi în vacanţă trei luni la ţară, mai ales că veneau toţi copiii din zonă, Suceava, Botoşani. Copilăria mea se împarte în două lumi mari: copilăria lui Nică, de la ţară, şi cea de la oraş, din timpul şcolii, anii ’90 dintre blocuri, cu pătura şi corturile în parc, gaşca alături de care ascultam La Familia, BUG Mafia, prin anii ’97. Cred că cel mai mult m-am bucurat de copilăria de la ţară. Asta m-a făcut să fiu mai plin, să înţeleg mai multe lucruri despre viaţă, faptul că am trăit în două medii. Am ştiut să-l înţeleg şi pe cel de la oraş, şi pe cel de la ţară. Am câştigat din ambele părţi, dar niciodată nu am fost acceptat. Nu eram considerat ţăran, toţi îmi spuneau: „Du-te, mă, ai venit tu de la oraş.“ Iar dincolo nu eram total acceptat, pentru că mereu plecam la ţară.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg9

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg9

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg9

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rk

În copilărie, în afară de teatru, nu-l prea interesau alte lucruri: de la fotbal îl alungau copiii pentru că pierdeau din cauza lui, la franceză a rămas corigent, iar după primele lecţii de acordeon a dat cu el de pământ, dar s-a reapucat în liceu pentru că fetele roiau în jurul băieţilor care ştiau să cânte la un instrument.

Citeste mai mult: adev.ro/o7rkg9

Adela Popescu

Aflată la ora destăinuirilor, Adela şi-a amintit într-un interviu de momentele minunate ale copilăriei, când mergea la păşune cu vacile. “Şi în ziua de azi, copiii din Şuşani, înainte de şcoală sau după, îşi ajută părinţii la muncile câmpului, merg cu vacile, cu oile, cu caii, lucruri pe care le făceam şi eu. Şi acum abia aştept culesul strugurilor, momentul în care ne adunăm cu toţii în curtea bunicului, în primăvară am săpat singură gradina.” îşi amintea cu nostalgie actriţa.

Alina Eremia

A debutat în showbiz încă din copilărie, apoi a făcut parte din trupa LaLa Band şi a jucat în “Pariu cu viaţa”. Acum face parte din juriul “Next Star” şi are parte de o carieră muzicală înfloritoare. De un an însă, Alina Eremia şi-a făcut şi fratele vedetă. Prima amintire legată de fratele ei, Mircea, pe care o are Alina Eremia încă foarte vie în minte e chiar momentul când acesta a fost adus acasă de la maternitate. „Am simţit iubire din prima clipă de când l-am văzut şi părinţii noştri chiar mi-au dat voie să îl aşez singură în pătuţ!“, povestea artista emoţionată.

Andreea Esca

Andreea Esca a vorbit despre cel mai frumos Revelion şi cele mai frumoase vacanţe din copilărie: „Deseori sunt întrebată care este cel mai frumos Revelion din viaţa mea. Cei mai mulţi se aşteaptă să le povestesc de unul plin de glamour, dar, pentru mine cel mai frumos era atunci când ne adunam la bunica, la Braşov, şi stăteam cu toţii, cu părinţi, cu bunici, cu verişori într-o singură cameră, care servea atât drept sufragerie, cât şi dormitor. Acolo dormeam şi de abia aşteptam acel moment pentru că noi copiii dormeam pe jos. Era aşa de frumos. A doua zi ne trezeam de dimineaţă, ne puneam cu toţii în pat şi ne uitam la televizor” îşi amintea Esca.

Vacanţele de iarnă şi le petrecea la Braşov, la cele de vară într-un sătuc de pe lângă Sibiu. „Acolo era libertatea absolută. Plecam de acasă dimineaţa şi ne întorceam seara pentru a ieşi din nou la petreceri. Petrecerile le dădeam în case părăsite, unde ne adunam cu toţii. La un moment dat ne-am dat seama că trebuie să aduce şi de mâncare, astfel că fiecare venea cu ce apuca de prin grădini: un cartof, o roşie” mai povesteşte prezentatoarea Ştirilor ProTv.

Tili Niculae

Tily Niculae – sau Roxana de ‘La bloc’ – şi-a trăit copilăria în lumina reflectoarelor. Privită din exterior, lumea în care se întârtea părea ideală, dar puţini ştiu câte nopţi şi câte ore de linişte i-au fost furate. Contractele veneau înainte să le ceară sau să şi le dorească, însă a realizat în scurt timp că de la 16 ani munceşte într-una. Nu îşi dorea să ajungă cineva, nu s-a gândit nicio clipă că vrea să fie o mare vedetă. Nu. Îşi dorea doar să-şi ajute părinţii. Ajunsese să câştige mai mulţi bani decât ai ei, dar ceva parcă lipsea. Şi-a dat seama că nu are viaţă. Se săturase să muncească peste 15 ore pe zi când alţi adolescenţi – la vârsta ei – nici nu se gândeau să lucreze. La un moment dat, Tily Niculae şi-a făcut curaj şi a pus punct unei etape din viaţa ei. Acum se consideră o femeie împlinită, fericită care nu şi-ar închipui viaţa fără soţul său şi fără ‘Sofisticata’, micuţa lor.

De la stânga, sus: Laura Cosoi, Jojo, Doiniţa Oancea, Gina Pistol, Loredana Groza, Amalia Enache
De la stânga, sus: Laura Cosoi, Jojo, Doiniţa Oancea, Gina Pistol, Loredana Groza, Amalia Enache

Laura Cosoi

Aceasta povestea pe blogul ei: “Cu mare drag îmi amintesc de copilărie şi mai ales de clipele când dansul era viaţa mea. Primul interviu i l-am acordat Andreei Marin pentru emisiunea Trimbulinzii difuzată pe TVR 1. Îl aveam alături de mine pe Olăriou Ionuţ (John) primul partener de dans, dar şi pe mămica mea care ne-a antrenat. Am participat la foarte multe concursuri de dans sportiv atât în ţară cât şi peste hotare, am fost în cantonamente, festivaluri. Chiar şi primii bani i-am câştigat tot din dans. Obişnuiam să fac demonstraţii la evenimente speciale (nunţi, balurile bobocilor, etc.).”

Jojo

Jojo are şi acum o relaţie specială cu mama sa, cea care îi ierta în copilărie toate boacănele făcute. ”De la mama am învăţat să-mi preţuiesc familia şi să mă lupt pentru ea până la cer şi după. Probabil că ea, în postura de soră mai mare e unul dintre ingredientele principale ale faptului că am avut mereu o familie frumos unită. (…) M-a iertat pentru că îmi umpleam buzunarele cu nisip la grădiniţă, pentru că mă băteam ca un băiat mare în şcoala primară şi pentru că am ales să fiu artist şi nu economist.”

Doiniţa Oancea

Doiniţa Oancea, interpreta Minodorei din serialul „Moştenirea“, difuzat de Pro TV, spune că de mică îşi dorea să devină „artistă“ şi un casting i-a oferit această şansă. Doiniţa spune că nu a ascuns niciodată faptul că este de etnie rromă, ba, mai mult, este mândră că face parte dintr-o naţionalitate cu foarte mulţi artişti. Cu toate acestea, actriţa nu a avut o copilărie uşoară din cauza etniei. “În clasa a 9-a, la o oră de limba română, domnul profesor a ţinut neapărat să-mi spună că mama m-a lăsat pe plajă şi de-asta sunt aşa închisă la culoare. Nu ştiu cum m-am simţit. Ce m-a bucurat este că toţi colegii mei au sărit pentru mine. Ei îi dădeau o lecţie lui. La 14 ani este greu să încasezi lovituri de genul ăsta.”

Gina Pistol

Deşi acum este o fire zâmbăreaţă, Gina a trecut printr-o dramă în copilărie, cauzată de divorţul părinţilor. Momentul în care a plecat el de acasă nu mi-l amintesc. Poate că l-am aruncat undeva acolo în adâncul sufletului şi am închis uşa. Era un părinte foarte atent şi iubăreţ şi grijuliu. La noi în casă se râdea foarte mult. Tatăl meu avea ca hobby să facă poze. De acolo cred că am moştenit şi eu să fac poze şi să pozez. Eu pozam de când eram mică, aveam nişte priviri către cameră şi făceam cu mâna. Eram copil, nu înţelegeam mare lucru. M-a iubit foarte mult, şi pe fratele meu, dar pe mine mai mult. O perioadă am stat la bunicii mei. Mama vrând să îl pedepsească pe tatăl meu nu prea îl lăsa să ne vadă.” spunea Gina într-un interviu.

Loredana Groza

Loredana şi-a amintit într-un interviu de copilăria ei pe care şi-a petrecut-o în Moldova, la bunicii ei. “Bunica mea era cea mai tare. Orice gătea era extraordinar. Şi dacă făcea mămăligă, era genial. Smântăneam oala, nu am mai regăsit acel gust. Se numeşte chişleag. Am avut o familie extraordinară care m-a susţinut. Bunicii mei m-au învăţat să muncesc de mică, să ştiu să dau cu sapa, să toc la raţe, să mulg oile şi caprele. Cântam mult. Familia mea e foarte cântăcioasă. Îmi plăcea să merg la câmp cu vacile şi eram stresată să nu mănânce foarte multă lucernă, să nu se umfle şi să moară. Eram cea mai atentă dintre verişorii mei.” şi-a amintit Loredana Groza.

Loredana si-a amintit de copilaria ei pe care si-a petrecut-o in Moldova, la bunicii ei.

Bunica mea era cea mai tare. Orice gatea era extraordinar. Si daca facea mamaliga, era genial. Smantaneam oala, nu am mai regasit acel gust. Se numeste chisleag. Am avut o familie extraordinara care m-a sustinut. Bunicii mei m-au invatat sa muncesc de mica, sa stiu sa dau cu sapa, sa toc la rate, sa mulg oile si caprele. Cantam mult. Familia mea e foarte cantacioasa. Imi placea sa merg la camp cu vacile si eram stresata sa nu manance foarte multa lucerna sa nu se umfle si sa moara. Eram cea mai atenta dintre verisorii mei“, a amintit Loredaba Groza. – See more at: http://www.kanald.ro/loredana-groza-si-a-adus-aminte-de-copilarie–imi-placea-sa-merg-la-camp-cu-vacile_35271.html#sthash.gEA538sj.dpu

Loredana si-a amintit de copilaria ei pe care si-a petrecut-o in Moldova, la bunicii ei.

Bunica mea era cea mai tare. Orice gatea era extraordinar. Si daca facea mamaliga, era genial. Smantaneam oala, nu am mai regasit acel gust. Se numeste chisleag. Am avut o familie extraordinara care m-a sustinut. Bunicii mei m-au invatat sa muncesc de mica, sa stiu sa dau cu sapa, sa toc la rate, sa mulg oile si caprele. Cantam mult. Familia mea e foarte cantacioasa. Imi placea sa merg la camp cu vacile si eram stresata sa nu manance foarte multa lucerna sa nu se umfle si sa moara. Eram cea mai atenta dintre verisorii mei“, a amintit Loredaba Groza. – See more at: http://www.kanald.ro/loredana-groza-si-a-adus-aminte-de-copilarie–imi-placea-sa-merg-la-camp-cu-vacile_35271.html#sthash.gEA538sj.dpuf

Amalia Enache

Despre copilăria ei, Amalia spunea că: “Eram un copil dezinvolt… am fost un copil de scenă. Asta înseamnă că de foarte mică mi-a plăcut să apar pe scenă şi să recit poezii, cu asta m-am ocupat până în adolescenţă.”.

De la stânga la dreapta: Ruby, Sorana Darclee, Florin Busuioc
De la stânga la dreapta: Ruby, Sorana Darclee, Florin Busuioc

Ruby

“Îmi plăcea să mă caţăr pe acoperişuri, să alerg, să mă bat cu băieţii. Eram un copil tare năzdrăvan. Adunam fier vechi, furam de prin pomi, tot felul de fructe. Făceam lucruri normale pentru un copil la vârsta respectivă. Mi-e dor de copilărie!” povestea Ruby într-un interviu.

Sorana Darclee

Deşi nu a dat prea multe declaraţii despre copilăria ei mai puţin fericită, Sorana a fost însă mândră dintotdeauna că s-a născut şi a copilărit în ţara noastră: “Sunt mândră că m-am născut în România şi fericită că am copilărit pe frumoasele ei plaiuri. Mândră sunt de istoria noastră pe care o iubesc şi pe care o consider coloana noastră vertebrală. Mândră sunt de oamenii frumoşi ce ne înalţă steagul.“.

Florin Busuioc

Acum apare pe micile ecrane şi ne anunţă cum va fi vremea, dar Busu a fost şi el cândva copil: “Am fost un copil mic, rahitic şi subdezvoltat până am ajuns să fac sport, însă din punct de vedere al energiei şi al adrenalinei, eram foarte activ şi năstruşnic. Se cădea de prin copaci pe vremea aceea, nimeni nu-ţi spunea că este interzis să te urci în copaci, pentru că legea, pentru că drepturile copilului, pentru că protecţia. Nu, ne urcam în copaci ca să înţelegem cum este.” povestea prezentatorul TV.

(Georgiana Laciu)

Citește și...