Sterică Adamache, portarul României de la Guadalajara

Autor:
Publicat: 14/04/2020 | 14:08
Sterică Adamache, portarul României de la Guadalajara

Poreclit „Baronul”, Stere Adamache s-a născut pe 17 august 1941 și a început fotbalul ca jucător de câmp la juniorii Energiei Galați, un club din orașul natal.

După ce a evoluat la mai multe echipe gălățene, precum Ancora, Știința și Dinamo, el a atras atenția prin prestațiile sale și a fost convocat în naționala U19 a României pentru turneul UEFA din 1962, precursorul actualului Campionat European sub 19 ani.  Asta deși avea deja 21 de ani, dar întrucât competiția s-a desfășurat în țara noastră, multor jucători le-a fost modificată vârsta doar pentru a câștiga trofeul, ceea ce s-a și întâmplat.

După acel turneu, Adamache a ajuns la Viitorul București, unde a debutat în Divizia A fără a primi gol în meciul împotriva Universității Cluj, din 9 septembrie 1962. Peste câteva luni, el ajungea la Steagul Roșu sub comanda lui Valentin Stănescu, deși fusese dorit și de Steaua. La Brașov, Sterică avea să joace timp de 14 ani, până în 1977, când și-a agățat ghetele și mănușile în cui, timp în care a adunat 248 de apariții în tricoul stegarilor.

Stere Adamache a rămas la Steagu’ și în sezonul 1968-1969, în care echipa a retrogradat în liga secundă, iar devotamentul său a fost răsplătit pe măsură. Imediat după revenirea în elita fotbalului românesc, pentru Sterică a urmat cea mai bună perioadă a carierei, sub bagheta lui Silviu Ploeșteanu. A bifat 119 din totalul celor 120 de meciuri în campionat ale ardelenilor între 1969 și 1973 și a ajuns în națională exact la timp pentru a prinde avionul de Mexic pentru primul Mondial al României din 1938.

Pe 28 aprilie 1970, cu doar două luni înaintea turneului final, a debutat în prima reprezentativă într-un amical cu Franța, pierdut cu 2-0, dar în care nu a încasat gol după ce l-a schimbat la pauză pe Rică Răducanu. Adamache a mai apărut în partida cu Iugoslavia, suficient pentru a-l convinge pe Angelo Niculescu să îl includă în lotul tricolorilor pentru Cupa Mondială.

În Mexic, România a susținut mai multe jocuri de pregătire, în care selecționerul nostru i-a testat pe cei trei portari, Răducanu, Gornea și Adamache. În mod surprinzător, Niculescu a decis să îl titularizeze în meciul de debut de la Guadalajara pe Sterică, deși acesta nu mai jucase vreo partidă oficială sub tricolor. Iar în față era campioana mondială en-titre, Anglia.

În ciuda eșecului cu 0-1, Adamache a rămas între buturi și în întâlnirea cu Cehoslovacia, în care România a înregistrat primul său succes la un Mundial după 40 de ani, 2-1.

Adamache a început ca titular și al treilea joc al României la Cupa Mondiala, împotriva Braziliei, dar nu a rezistat mai mult de 28 de minute pe teren, în care a încasat doua goluri de la Pele și Jairzinho.

El nu a mai jucat la națională până în 1972, când apare și pentru ultima data sub tricolor, într-o partida cu Albania din preliminariile Cupei Mondiale din 1974. Deși a avut doar șapte selecții pentru România, el a rămas în memoria contemporanilor săi drept portarul de la Guadalajara.

Și din acest motiv, Sterica a fost considerat de mulți chiar cel mai important fotbalist din istoria Steagului, chiar și peste legendarul Nicolae Pescaru, membru și el al lotului României în Mexic. În 1977, „Baronul” s-a retras din activitate de la Steagul Roșu, dar nu s-a putut bucura prea mult timp de viața de după fotbal.

Pe 9 iulie 1978, Sterica Adamache a fost înghițit de apele Dunării după ce îi dăruise soției sale un buchet de nu-mă-uita. Inima i-a cedat și nu a mai putut decât sa ridice o mâna spre cer înainte de a se scufunda pentru totdeauna.