Tradiții și obiceiuri în Joia Mare. Ce nu ai voie să faci

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Tradiţia spune că Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care româncele vopsesc ouăle. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Se spune că dacă ouăle sunt înroşite în Joia Mare, nu se strică tot anul. Iată ce alte tradiții trebuie să respecți în Joia Mare.

În folclor există mai multe legende creştine și tradiții pentru Joia Mare, care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”, potrivit crestinortodox.ro.

În zona rurală există tradiţia ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să îţi speli faţa cu apă nouă sau apă neîncepută în care se pune un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul: frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea ouălelor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun. (CITEȘTE  ȘI: CÂND SE VOPSESC OUĂLE DE PAȘTE)

În seara acestei zile creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul ţării, fetele fac câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le când dorinţa s-a împlinit. Tinerele își pun ața sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.

Ce nu ai voie să faci în Joia Mare

În tradiţiile românilor, Joia Mare se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Până în această zi, femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneşe se spunea că vine Joimăriţa să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fete mari şi dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unşi pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat şi să primească ouă pentru încondeiat de Paşte, zicând: „Căţii / Matii / Toarse câlţii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate ţolul să ţi-l văz! / Şi de-l ai, / Să te – nduri şi să ne dai / Cele ouă – ncondeiate / De acolo din covate”. (VEZI ȘI: CE TREBUIE SĂ FACI ÎN PRIMA ZI DE PAȘTE! VEI FI MAI SĂNĂTOS ȘI MAI IUBIT…)

În Joia Mare, nu se fac sub nicio formă parastase, iar tradiţia spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la vechile lor locuinţe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii. În Joia Mare nu este bine să speli haine sau să dormi. Sunt zone ale țării unde se spune că dacă dormi în Joia Mare, vei rămâne leneș tot anul.