Industria de fashion a devenit unul dintre cei mai mari poluatori ai planetei. Studii recente arată că s-a ajuns la volume de poluare chiar mult peste toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc, industria textilelor fiind responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. De vină pentru acest lucru este conceptul de „fast fashion”, adică îmbrăcămintea la modă, ieftină și produsă în masă.
Europarlamentarii UE au pus gând rău fenomenului, astfel încât platformele de shopping online precum Shein, cât și producătorii Zara sau H&M sunt principalii vizați de reglementările pe care aceștia le-au pregătit în dezideratul lor de a reduce producția și consumul de textile.
Shein este o companie chineză, unul dintre cei mai mari retaileri „fast fashion” din lume, care vinde exclusiv online haine mai ieftine decât competitorii H&M și Zara. Platforma cu haine, accesorii, cosmetice și încălțăminte este deja celebră în România, dacă ne uităm la grupul Facebook Shein România, unde numărul membrilor atinge cifra de 150.000 de membri. De asemenea, există un trend și pe TikTok.
„Să punem capăt fast fashion-ului: reguli mai stricte pentru a combate producția și consumul excesiv”, este anunțul făcut de Parlamentul European care dă fiori platformelor Shein sau producătorilor de mass-market Zara, H&M, Nike etc.
Deputații Comisiei de Mediu din cadrul Parlamentului European au adoptat de curând măsuri dure pentru a se asigura că opresc supraproducția hainelor și a încălțămintei și că acestea vor fi produse într-un mod circular, durabil și echitabil din punct de vedere social. Europarlamentarii susțin că produsele textile vândute în UE ar trebui să fie mai durabile, mai ușor de reutilizat, reparat și reciclat, realizate într-o mare măsură din fibre reciclate și fără substanțe periculoase. Mai mult, hainele și încălțămintea ar trebui să fie produse într-un mod care să respecte drepturile angajaților, drepturile sociale, drepturile muncii, mediul și bunăstarea animalelor pe tot parcursul lanțului de producție și aprovizionare.
Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene și statelor membre să se asigure că procesele de producție devin mai puțin consumatoare de apă, să evite utilizarea și eliberarea de substanțe nocive, să reducă amprenta materială și de consum. De asemenea, se dorește o revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile care să includă obiective specifice separate pentru prevenirea, colectarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor textile, precum și pentru eliminarea treptată a depozitării textilelor la groapa de gunoi. Acest lucru înseamnă și eliminarea posibilității pentru retaileri de a distruge articolele vestimentare nevândute sau returnate de către clienți.
În prezent, la nivel mondial, aproximativ 87% din textilele care se achiziționează anual ajung la groapa de gunoi, dintre care peste 90% ar fi putut fi reutilizate și reciclate. Din cele 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte produse în fiecare an, 92 de milioane de tone sunt aruncate. Pentru a pune lucrurile într-un tablou, acest lucru înseamnă echivalentul unui camion de gunoi plin de haine aruncate în fiecare secundă.
Industria modei nu pare că ar putea respecta promisiunea de a deveni mai ecologică până în 2030. În acest sens, un raport realizat de Stand.earth, o echipă de activiști și cercetători din America de Nord, arată că dintre zece branduri renumite examinate, printre care H&M, Inditex (Zara, Bershka), Levi Strauss&Co, Nike, doar una a reușit să obțină un scor pozitiv pentru îndeplinirea dezideratului. Se preconizează că doar Levi’s își va reduce emisiile din lanțul de aprovizionare cu 55% față de nivelurile actuale și în linie cu obiectivul de a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius.
Potrivit aceluiași raport, doi dintre cei mai mari poluatori, Nike și Inditex (Zara), au idendificat și publicat la un loc emisii de producție de aproape 10 milioane de tone de CO2.