Un om de știință olandez a creat bacterii care pot repara singure clădirile fisurate. Cum reușesc să „umple” crăpăturile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Un cercetător olandez a dezvoltat o tehnologie care pare desprinsă din filmele SF: bacterii capabile să repare singure fisurile din beton, transformându-le în piatră și prelungind durata de viață a clădirilor, podurilor și tunelurilor.

Potrivit Times of India, invenția îi aparține microbiologului Henk Jonkers de la Delft University of Technology și are la bază un tip special de bacterii care pot supraviețui în interiorul betonului timp de zeci de ani.

Cum se „vindecă” betonul

Bacteriile sunt introduse în beton sub formă de spori, împreună cu o sursă de hrană pe bază de lactat de calciu. În mod normal, ele rămân inactive.

Atunci când apar fisuri și apa pătrunde în beton, bacteriile se activează, consumă substanța nutritivă și produc calcar (carbonat de calciu), care umple crăpăturile și le sigilează. Practic, fisurile sunt transformate într-un material asemănător pietrei, iar betonul își recapătă o parte din rezistență.

Fisurile din beton sunt una dintre principalele cauze ale degradării construcțiilor. Apa și sărurile pătrund prin crăpături, corodează armătura metalică și pot duce, în timp, la reparații extrem de costisitoare.

Potrivit cercetătorilor, betonul „autovindecător” ar putea reduce semnificativ costurile de întreținere a infrastructurii și ar putea prelungi durata de viață a construcțiilor cu zeci de ani.

Testat pe poduri și tuneluri

Tehnologia a fost deja testată în proiecte pilot din Europa, inclusiv pe poduri, tuneluri și alte structuri expuse la umezeală.

Cercetătorii spun că metoda funcționează cel mai bine pentru fisuri mici, de până la aproximativ 0,8 milimetri, însă dezvoltă variante capabile să repare crăpături mai mari și să reziste în condiții extreme.

Specialiștii consideră că această tehnologie ar putea avea un impact major asupra industriei construcțiilor, mai ales în contextul în care producția de ciment este responsabilă pentru aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid de carbon.

Dacă structurile din beton ar dura mai mult și ar necesita mai puține reparații sau reconstrucții, consumul de materiale și emisiile asociate ar putea scădea considerabil.

Henk Jonkers spune că ideea i-a venit observând procese naturale prin care anumite bacterii formează depozite de calcar.

„Natura repară de milioane de ani. Noi doar am încercat să folosim același principiu pentru a ajuta betonul să se repare singur”, a explicat cercetătorul.

Tehnologia nu este încă folosită pe scară largă, deoarece costul betonului cu bacterii este mai mare decât cel al betonului obișnuit. Totuși, cercetătorii susțin că economiile realizate prin reducerea reparațiilor ar putea compensa diferența de preț, mai ales în cazul podurilor, tunelurilor și al altor construcții cu durată mare de exploatare.

CITEȘTE ȘI:

Viitorul e aici! McDonald’s testează roboți umanoizi care se poartă și se îmbracă la fel ca angajații

Povestea incredibilă a centurii Volvo: invenția care a salvat milioane de vieți și a fost oferită gratuit lumii