Dramele concurentilor care se dueleaza la Dansez pentru tine: perechile fotbalistilor au avut o copilarie de cosmar!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Doi fotbalisti carismatici isi vor pune la bataie, vineri seara, picioarele, mai ceva ca pentru meciul vietii lor. Atat Nana Falemi, cat si Giani Kirita lupta pentru visurile pe care cele doua partenere se chinuie de ani de zile sa si le implineasca.
Ambele perechi au povestit pentru Cancan.ro despre dramele care le-au marcat copilaria.

Prima dintre ele, perechea Emanuela si Falemi, ambii doi concurenti optimisti ca vor trece cu brio si peste aceasta provocare. Emanuela a povestit ca a trecut peste toate neajunsurile cu ajutorul familiei.

Cine sau ce anume te-a incurajat sa depasesti cel mai greu moment din viata ta, acea cumpana medicala?

Mama a fost mereu cea care mi-a fost alaturi in momentele critice si mi-a dat putere sa trec peste orice, ea in sine fiind un exemplu de tarie pentru mine. Cu toate acestea, ce mi-a dat aripi si m-a scos din carapacea mea a fost dansul. Iar combinatia fericita dintre cele doua, mama si pasiunea pentru dans, m-au facut ceea ce sunt astazi.

Cine ti-a insuflat pasiunea pentru dans?

Timpul cred ca este raspunsul corect la aceasta intrebare si timpul continua sa fie cel prin care descopar dansul. Explicatia? Totul a inceput incet. De la curiozitate la pasiune au fost necesari multi pasi, printre cei mai importanti fiind rabdarea, munca asidua si studiul. Mi-am luat puncte de reper si am admirat numerosi dansatori, insa nu pot numi o persoana responsabila pentru pasiunea pe care o am pentru dans pentru ca orice fior simtit mi-a marcat urmatorii pasi, indiferent ca au fost transmisi de catre un dansator profesionist sau un copil sincer.

Cat de greu te descurci, impreuna cu familia ta, ca sa va acoperiti cheltuielile zilnice?

Intreaga mea copilarie am fost urmariti de datorii. Nu a fost loc de excese sau de relaxare. Astfel a devenit un stil de viata, indiferent ca am sau nu satisfactii financiare, stiu ca exista posibilitatea sa nu dureze. Sunt zile in care strangem cureaua atat de tare incat ne distragem prin diferite activitati atentia ca sa uitam de foame. Problemele apar cand trebuie platite facturile. Asta nu putem uita. Parintii mei muncesc in strainatate pentru a indeplini scopul pentru care au plecat: sa achite datoriile.

Ce ti-ai dori pentru tine si familia ta?

Nu imi doresc nimic altceva decat siguranta financiara pentru a le oferi bucuria de a trai frumos, dupa sufletul lor. Viata e prea scurta sa traiesti numai cu grija facturilor. Nu imi doresc averi, doar liniste. Este trist sa fii viu si sa omiti asta.

O alta pereche energica care isi doreste din rasputeri sa ramana in competitie este cea formata dintre Giani Kirita si Dana, ak.a. “Lockid”, tanara dansatoare careia datoriile i-au dat toata copilaria peste cap.

Ce inseamna Lockid?

„Lock” provine de la stilul care m-a consacrat in comunitatea de street-dance si anume locking-ul. „kid” – sunt copilaroasa atunci cand dansez, bucuria de a face ceea ce imi place mi-a pastrat intact spiritul copilariei.

Care a fost cel mai dureros moment din viata ta?

Mi-am dorit sa traiesc din dans si ii multumesc lui Dumnezeu ca asta fac in prezent. Numai ca, de multe ori, am fost nevoita sa apelez si la familia mea pentru bani. Dupa un timp, frustrarile acumulate de mama si de sora mea si-au spus cuvantul si atunci a izbucnit un scandal. M-a durut foarte tare cand mama mi-a spus ca nu stiu cine sunt. Am plecat in toiul noptii fara sa am un plan bine stabilit. M-au ajutat foarte mult prietenii mei si usor, usor m-am pus pe picioare. In cele doua luni cat nu am luat aproape deloc legatura cu familia mea am reusit sa ma intretin singura, deviza mea fiind ca nevoia te invata. Am simtit dintotdeauna nevoia de independenta.

Ce iti doresti de la viitor?

Dorinta mea actuala legata de viitorul meu in dans este sa reusesc sa duc totul la un alt nivel, cu profesionalism. Imi doresc sa devin o coregrafa apreciata, sa castig destul incat, la aproape 30 de ani, sa imi pot ajuta si eu mama si sora, la fel cum au facut-o si ele, si sa imi pot intemeia o familie.
Imi doresc foarte tare sa traiesc din dans pentru dans, dar si pentru cei apropiati mie. Am constientizat ca pretentiile mamei mele sunt foarte pertinente si asta imi doresc si eu, sa am succes si implinire profesionala. Insa modul sau de a pune problema nu facea decat sa ma faca sa ma simt neputincioasa si fara valoare. Asa ca am plecat. Dar am plecat doar ca sa ma pot intoarce singura, pe puterile mele, mandra de ceea ce fac.

(M.A.)