Casa Universitarilor, simbolul stilului romantic din București. Monumentul istoric găzduiește o parte din evenimentele organizate de Universitatea din București

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Casa Librecht, sau Casa Universitarilor este un simbol al stilului romantic, cu influențe gotice. A fost construită în jurul anului 1860 pentru bancherul Cezar Librecht, directorul Poștelor și Telegrafelor, din vremea lui Alexandru Ioan Cuza și se află, în prezent, pe lista monumentelor istorice din București, potrivit unui documentare realizat de Gândul.

Librecht, de origine belgiană, a fost omul de încredere al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, timp de șase ani. Locuința ridicată pentru el păstrează în interiorul său povestea unuia dintre primele scandaluri de corupție din istoria țării.

Casa Librecht-Filipescu sau Casa Universitarilor, așa cum mai este cunoscută, a fost ridicată între anii 1860 – 1865, după planurile arhitectului Luigi Ludovic Lipizer și prezintă o serie de elemente arhitecturale romantice și neogotice.

Imobilul are un subsol înalt, cu mai multe încăperi şi un parter, unde fiecare cameră are o denumire. Interiorul a fost împărţit cu camere înalte, iar holul de la intrare face legătura cu fiecare salon în parte. Coloane impozante, zidăria policromă şi tavanul lucrat în casetă sunt doar câteva dintre elementele de arhitectură de valoare. Mai mult, geamurile încăperilor sunt realizate din cristal de Boemia. La exteriorul clădirii pot fi observate creneluri stilizate şi o curte generoasă.

După abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1866, Cezar Librecht a fost acuzat de diferite fapte de corupție, printre care, însușirea de bani publici. Acesta fiind considerat unul dintre primele cazuri de amploare ale corupţiei în istoria modernă a României. Cezar Librecht a scăpat de închisoare după Apelul judecat la Craiova, însă s-a decis să fie expulzat peste graniță. Astfel, locuința a fost confiscată de stat și cumpărată la licitație de către mareșalul Palatului Regal, Gheorghe C. Filipescu, profesor şi latifundiar din Moldova. De aici și numele întreg al clădirii, Casa Librecht-Filipescu.

Casa Universitarilor găzduiește o parte din evenimentele organizate de Universitatea din București

După 1870, el a extins proprietatea prin adjudecarea la licitaţie a 8 loturi din zonă. Filipescu a cumpărat ulterior și restul de 11 loturi de la ceilalți proprietari. Acesta a amenajat grădina casei într-un stil liber, specific grădinilor din România ale secolului al XIX-lea. Soția sa, Lydia Filipescu, creștea diverse flori în grădină, pe care le trimitea reginei Maria, la Palat, acolo unde era deseori invitată la ceai. După moartea Lydiei din 1943, casa a fost lăsată moștenire Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti,care a transformat locul într-un cămin pentru copii.

Cinci ani mai târziu, în 1947, clădirea a adăpostit Casa Universitarilor București, în perioada comunistă fiind sediul cu regim închis al profesorilor universitari. Tot atunci, fiecare spațiu de la parterul imobilului a primit o denumire specifică: Sala de lectură, Sala de şah, Sala de marmură. Casa Universitarilor dispune de o sală de concerte cu o capacitate de 120-150 de locuri și de alte 6 săli cu capacitate de 20-40 de locuri.

În anul 1947, clădirea a fost dată spre folosință cadrelor didactice cărora li s-au amenajat săli de lectură, de conferințe, cinema și un restaurant. Din anul 2007, clădirea a intrat în proprietatea Universității din București.

Casa Universitarilor găzduiește o parte din evenimentele organizate de Universitatea din București, cum ar fi concerte, conferințe, competiții, dar este deschisă și publicului larg pentru diverse evenimente culturale, comerciale, spectacole caritabile, chiar și nunți, botezuri și comemorări.

Documentarea acestui material a fost realizată de GÂNDUL.RO.