În plină iarnă, când organismul are nevoie de mai multă energie, căldură și alimente care oferă sațietate, medicul nutriționist Mihaela Bilic readuce în atenție unul dintre cele mai vechi și mai sănătoase preparate ale bucătăriei românești: mămăliga. „Ce poate fi mai curat și mai gustos?”, spune specialistul, subliniind valoarea unui aliment simplu, natural și extrem de echilibrat din punct de vedere nutrițional.
Mămăliga are o istorie de sute de ani, fiind consumată încă din secolul al XVIII-lea în Italia, mai ales în rândul țăranilor, ca aliment de bază în perioadele reci sau în vremuri de restriște. În timp, a devenit un simbol al bucătăriei românești, fiind apreciată pentru simplitatea sa, pentru capacitatea de a sătura și pentru valoarea nutritivă ridicată.
Contrar miturilor, mămăliga nu îngrașă atunci când este consumată cu moderație și preparată corect. O porție de aproximativ 100 de grame conține în jur de 70–100 de calorii, iar o jumătate de cană de mămăligă fiartă are aproximativ 73 de calorii, 16 grame de carbohidrați, 1,5 grame de fibre și aproximativ un gram de grăsimi. Este un aliment sățios, dar sărac în grăsimi, ceea ce îl face potrivit inclusiv în dietele de slăbire, cu condiția să fie preparat doar din apă și mălai, fără adaos de unt sau ulei în exces, spune Mihaela Bilic.
Mămăliga conține o gamă largă de nutrienți esențiali, printre care vitaminele din complexul B, vitaminele A și E, precum și minerale importante precum fierul, calciul, magneziul, fosforul, potasiul, zincul și seleniul. În plus, conținutul de fibre contribuie la buna funcționare a digestiei. Această combinație susține sănătatea sistemului digestiv, a oaselor, a inimii și a sistemului imunitar. Datorită cantității ridicate de fibre, mămăliga stimulează tranzitul intestinal, previne constipația și contribuie la menținerea unei flore intestinale echilibrate. În același timp, fiind bogată în carbohidrați complecși, se digeră lent și nu provoacă creșteri bruște ale glicemiei. Din acest motiv, este o alegere potrivită și pentru persoanele cu diabet de tip 1 sau 2, dacă este consumată cu moderație.
Un alt avantaj important este faptul că mămăliga nu conține gluten, fiind o opțiune sigură pentru persoanele cu boală celiacă, pentru cele cu intoleranță la gluten sau pentru cei care urmează diete de eliminare. În plus, este ușor de digerat și bine tolerată de majoritatea organismelor. Făina de porumb este bogată în antioxidanți precum carotenoizii, inclusiv luteina și zeaxantina, dar și în compuși fenolici și seleniu. Acești nutrienți protejează celulele împotriva stresului oxidativ, reduc riscul bolilor cardiovasculare și pot contribui la prevenirea afecțiunilor oculare și degenerative. Seleniul, în special, este cunoscut pentru rolul său important în menținerea sănătății inimii.
Comparativ cu pâinea albă, mămăliga are un indice glicemic mai scăzut, ceea ce o transformă într-o alternativă mai bună pentru controlul glicemiei. Totuși, cantitatea consumată rămâne esențială, mai ales în cazul persoanelor care suferă de diabet sau urmăresc să își mențină greutatea corporală.
Pentru a beneficia de toate proprietățile sale, este recomandat să alegi mălai nemodificat genetic, de preferat măcinat la moară cu piatră, și să îl depozitezi în recipiente bine închise, la rece. Mămăliga ar trebui preparată simplu, doar cu apă și sare, și poate fi consumată alături de legume sotate, pește sau carne slabă, ulei de măsline extravirgin și verdețuri aromatice.
Poate fi savurată sub diverse forme, fie ca mămăligă simplă cu legume, fie rece, tăiată felii și folosită ca înlocuitor de pâine, în salate cu quinoa, sub formă de blat pentru pizza, alături de guacamole sau ca garnitură pentru preparate din carne ori pește.
Deși rare, alergiile la porumb există și pot provoca balonare, iritații ale pielii sau dificultăți respiratorii. În astfel de situații, este recomandat consultul medical și evitarea produselor pe bază de porumb.