Un caz recent soluționat de justiția elvețiană a atras atenția opiniei publice și a autorităților asupra modului în care este acordat și verificat ajutorul social pentru refugiați. Este vorba despre un cetățean ucrainean în vârstă de 40 de ani, stabilit în cantonul Vaud în vara anului 2022, care a fost obligat să returneze o sumă importantă de bani primiți din fonduri publice, după ce s-a constatat că situația sa financiară reală nu corespundea criteriilor de acordare a asistenței.
Bărbatul a beneficiat timp de mai multe luni de sprijin financiar oferit de autoritățile cantonale prin intermediul Centrului Vaud pentru Primirea Migranților (EVAM). În total, acesta a încasat 67.336 de franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 72.000 de euro, sub formă de ajutor social destinat persoanelor aflate în dificultate materială. Asistența a fost acordată în baza statutului său de refugiat și a informațiilor furnizate inițial privind lipsa resurselor financiare.
Situația a fost reevaluată în urma unor verificări care au scos la iveală elemente incompatibile cu statutul de beneficiar al ajutorului social. Autoritățile au descoperit că bărbatul deținea un autoturism de lux, un Porsche Cayenne, evaluat la peste 37.000 de franci elvețieni. De asemenea, analiza tranzacțiilor financiare a indicat cheltuieli considerabile pentru deplasări și sejururi în mai multe țări europene, printre care Austria, Franța, Italia, Germania, Portugalia, Belgia și Luxemburg.

Aceste informații au ridicat semne de întrebare cu privire la veridicitatea declarațiilor făcute la momentul solicitării ajutorului. În cadrul procedurilor administrative și judiciare, s-a constatat că nivelul cheltuielilor și bunurile deținute nu puteau fi justificate prin veniturile declarate oficial. În consecință, autoritățile au concluzionat că beneficiarul dispunea de resurse suficiente pentru a-și acoperi nevoile de trai fără sprijin public.
Instanța a decis, la data de 14 ianuarie, că ajutorul social a fost acordat nejustificat și a dispus recuperarea integrală a sumei plătite. Hotărârea a avut la bază principiul conform căruia asistența socială este destinată exclusiv persoanelor care pot demonstra o stare reală de nevoie. În lipsa acestei dovezi, acordarea sprijinului este considerată nelegală.