Ce se întâmplă dacă nu plătești taxele în 2026. Se poate ajunge și la executarea silită asupra locuinței

Creșterea considerabilă a taxelor și impozitelor locale aplicată de la începutul anului 2026 a generat o presiune vizibilă asupra bugetelor familiilor din România. Numeroși contribuabili au ales să amâne achitarea obligațiilor fiscale, în speranța că impactul va fi redus sau că autoritățile vor introduce termene suplimentare.

Specialiștii atrag însă atenția că această strategie nu aduce avantaje și poate conduce la consecințe financiare și juridice importante.

Ce se întâmplă dacă nu plătești taxele în 2026

Anul 2026 aduce una dintre cele mai extinse reforme fiscale locale din ultimii ani, cu modificări care influențează direct cheltuielile populației. Impozitele pentru locuințe și terenuri au fost ajustate, reprezentând o etapă intermediară către introducerea impozitării la valoarea de piață, programată pentru 2027.

Taxele auto au fost, de asemenea, recalibrate, luând în calcul nu doar capacitatea cilindrică, ci și norma de poluare. Această schimbare determină creșteri de costuri pentru numeroase tipuri de autovehicule. În paralel, unele primării au majorat tarifele pentru servicii precum utilizarea domeniului public sau colectarea deșeurilor.

Economistul Adrian Negrescu subliniază că neplata taxelor nu reprezintă o economie reală, întrucât statul are nevoie de resurse financiare pentru funcționarea serviciilor publice. În lipsa încasărilor, autoritățile sunt nevoite să recurgă la împrumuturi, costurile acestora fiind suportate ulterior tot de contribuabili.

„Statul are nevoie de bani pentru salarii, educație, sănătate, pentru serviciile edilitare etc – dacă noi nu plătim, soluția este să se împrumute. Și o face deja, în medie, cu 1 miliard de euro pe săptămână. Numai în luna ianuarie va împrumuta 2 mld. euro. Cine plătește împrumuturile? Tot noi, prin taxe și impozite mai mari pe termen mediu și lung. Am avertizat de ani de zile că vom ajunge în acest moment, când taxele locale o să explodeze pe fondul intereselor electorale ale politicienilor. Nu le-au majorat ani de zile, de teama că vor ramane fără voturi iar acum le-au crescut excesiv. (…) Și mai e o chestie importantă. Neplata taxelor nu ne ajută cu nimic, personal. Până pe 31 martie avem discountul de 10%. Dacă nu le plătim în 2026, apar penalitatile…”, explică economistul.

Din perspectivă juridică, impozitele locale au aceeași importanță ca cele centrale, iar neplata lor atrage penalități automate.

„Nu există o amânare suplimentară, un termen de grație, pentru cei care nu-și achită la termen obligațiile fiscale datorate bugetului local. Omisiunea de a plăti antrenează, complet automat, începând cu ziua următoare scadenței, un regim sancționatoriu pecuniar, a cărui consecință principală este acumularea de majorări de întârziere. Nivelul acestor majorări este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale neachitate, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună de întârziere și până la plata completă. Însă, pentru a-și recupera datoriile în mod efectiv, sunt instituite prin lege și anumite instrumente de coerciție activă. Astfel, organul fiscal local are dreptul de a trece la executarea silită a creanței datorate. Autoritatea va emite și comunica decizia de impunere și somația către contribuabil, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-și achita voluntar datoria în termen de 15 zile”, relatează avocatul Răzvan Vlădulescu.

Se poate ajunge și la executarea silită asupra locuinței

Dacă datoria nu este achitată în termenul prevăzut, autoritățile pot trece la poprirea conturilor bancare sau la executarea bunurilor mobile și imobile, procedură care poate fi aplicată rapid, fără intervenția instanței.

„Într-o primă etapă, autoritatea fiscală va proceda la poprirea conturilor bancare și a veniturilor debitorului, iar în situația în care aceste măsuri nu permit recuperarea creanței, din cauza lipsei disponibilului bănesc, se va trece la etapa următoare, constând în executarea silită a bunurilor mobile și a bunurilor imobile ale contribuabilului”, adaugă specialistul.

Există însă situații speciale, precum executarea locuinței familiale, care necesită o analiză suplimentară, având în vedere protecția dreptului la domiciliu.

„Executarea silită asupra locuinței familiale nu poate fi tratată ca o procedură obișnuită de urmărire imobiliară, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Kusionova), aceasta presupune o ingerință gravă în dreptul fundamental la respectarea domiciliului și a vieții de familie. În consecință, autoritățile și instanțele sunt obligate să verifice proporționalitatea măsurii, să asigure posibilitatea suspendării executării și să acorde o protecție efectivă locuinței familiale, chiar și în detrimentul principiului răspunderii nelimitate pentru datorii, inclusiv cele de ordin fiscal. Prin urmare, în lumina acestei soluții obligatorii pentru autoritățile din România, urmărirea silită a locuinței familiale ar trebui sa fie o rezolvare de ultim resort”, continuă avocatul.

În privința prescripției obligațiilor fiscale, termenul general este de cinci ani, calculat de la 1 ianuarie al anului următor celui în care a apărut datoria.

„De exemplu, dacă la data de 4 aprilie 2018 apare datoria, prescriptia începe să curgă din 01.01.2019 și se împlinește în 01.01.2024. Datoriile din 2021 au termenul de prescripție care curge de la 01.01.2022 și se împlinește la 01.01.2027. Dacă se solicită executarea silită după această dată (01.01.2024 / 01.01.2027 n.r.), se va putea invoca prescripția, în termen de 45 de zile, pe calea contestației la executare și se va putea obține astfel anularea deciziei de impunere”, explică Răzvan Vlădulescu.

Suspendarea prescripției poate interveni în situații precum inspecțiile fiscale, sustragerea contribuabilului de la control, perioadele de inactivitate ale firmelor sau sesizarea organelor penale de către ANAF.

CITEŞTE ŞI: Prima reacție a primarului din localitatea care a eliminat taxele și impozitele: ”Nu mi-e frică”

ANAF nu se poate atinge de aceste conturi. Veniturile exceptate de la poprire