Ce este sănătatea metabolică și de ce a devenit obsesia momentului?

Chiar dacă „sănătatea metabolică” sună complicat și greu de definit exact, un lucru este cert: atunci când metabolismul nu funcționează corect, întregul organism are de suferit. De la inimă și vasele de sânge până la ficat și nivelul de energie zilnic, efectele unei stări metabolice proaste se resimt rapid și se pot agrava în timp.

„Sănătatea metabolică” a devenit un termen omniprezent în discursul despre wellness și sănătate publică. Secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a transformat-o într-un pilon al agendei sale „Make America Healthy Again” (Să facem America sănătoasă din nou), în timp ce medici, autori de bestselleruri și influenceri o promovează drept cheia longevității. Dincolo de popularitate, conceptul rămâne însă dificil de explicat într-o formulă simplă.

Ce este sănătatea metabolică

În esență, sănătatea metabolică se referă la absența sindromului metabolic – un grup de afecțiuni interconectate care indică probleme în modul în care organismul produce, folosește și stochează energia.

Sindromul metabolic este diagnosticat atunci când o persoană prezintă cel puțin trei dintre următoarele: circumferință mare a taliei, nivel crescut al trigliceridelor, colesterol „bun” scăzut, tensiune arterială ridicată și glicemie crescută. Aceste dezechilibre cresc semnificativ riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.

Potrivit New York Times, situația este îngrijorătoare: aproximativ 90% dintre adulții americani prezintă o formă de sindrom cardio-renal-metabolic, un termen-umbrelă care leagă obezitatea, diabetul, bolile renale cronice și afecțiunile cardiovasculare.

Grăsimea corporală – motorul disfuncției metabolice

Un factor central al problemelor metabolice este excesul de grăsime corporală, în special cea acumulată în zona abdominală. Aproximativ trei sferturi dintre adulți sunt supraponderali sau obezi, iar grăsimea nu este doar un depozit pasiv de energie. Atunci când aportul caloric depășește constant consumul, surplusul ajunge să se depoziteze în organe precum ficatul și mușchii, favorizând inflamația și rezistența la insulină.

Distribuția grăsimii contează la fel de mult ca volumul ei. Persoanele cu siluetă de tip „măr”, care acumulează grăsime în abdomen, sunt mai expuse riscurilor metabolice decât cele cu siluetă de tip „pară”, la care grăsimea se depune pe șolduri și coapse. De-a lungul timpului, aceste dezechilibre pot duce la hipertensiune, diabet, boli hepatice și chiar la anumite tipuri de cancer.

Prevenția contează mai mult decât tratamentul

Specialiștii subliniază că prevenția este cea mai eficientă strategie. Renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și somnul adecvat sunt intervenții de bază. Exercițiile fizice reduc rezistența la insulină și ajută la controlul greutății, chiar și atunci când pierderea kilogramelor este modestă.

Pentru unele persoane, schimbările de stil de viață nu sunt suficiente. În aceste cazuri, noile medicamente pentru obezitate, inclusiv tratamentele de tip GLP-1, pot avea un impact semnificativ în reducerea riscurilor metabolice. „Stadiile incipiente oferă o oportunitate reală de a opri sau chiar inversa evoluția bolii”, notează The New York Times.

CITEȘTE ȘI: Ce ascund, de fapt, simbolurile de pe bancnota de 1 dolar. Mai puțină conspirație, mai multă istorie

 Căpșuna nu e „fruct de pădure”, dar pepenele verde este! Lecția botanică la care nu te-ai fi gândit nici vara