Anul 2026 aduce în discuție o situație inedită în administrația publică românească: mulți angajați din ministere câștigă salarii mai mari decât miniștrii pe care îi deservesc. Această discrepanță a apărut ca urmare a unor modificări legislative și a deciziilor politice din ultimii ani, care au afectat grilele de salarizare și au creat dezechilibre între nivelurile ierarhice din instituții.
Se pare că problemele cu privire la salarii au apărut încă din 2016, când o lege a salarizării încerca să uniformizeze remunerațiile în administrație. Ulterior, au fost făcute excepții și ajustări punctuale pentru anumite categorii de angajați, ceea ce a condus la situații în care funcționari publici cu experiență sau cu poziții speciale primesc mai mult decât demnitarii.
În plus, de la ultima indexare a salariilor miniștrilor, din 2017, veniturile acestora au rămas neschimbate, fără stimulente suplimentare sau bonusuri pentru gestionarea fondurilor europene.
„Familia noastră ocupaţională, într-un gest care este destul de interesant de analizat, uşor populist, aş spune, din 2017, nu a mai avut nicio modificare, nicio indexare – salariile demnitarilor. Deci, practic, ce e foarte interesant de ştiut este că ministrul Fondurilor Europene nu are nici stimulent şi nici spor de fonduri europene, ca să fiu foarte explicit. Consilierii de cabinet au, cred că în toate cazurile, cele mai mici salarii. (…) Eu am salariul de 12.300 de lei, ceva de genul acesta”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Practic, în unele ministere există numeroși angajați ai căror salarii depășesc nivelul celui mai înalt oficial, inclusiv în autoritățile subordonate. Această realitate pune în evidență absurditatea unor structuri de salarizare și necesitatea unei reforme sistematice.
Miniștrii subliniază că nu se pot ocupa punctual de fiecare caz în parte, ci că este nevoie de o soluție la nivel național, care să corecteze inechitățile și să stabilească un cadru clar și echitabil pentru toate funcțiile publice.
„La Ministerul Mediului am avut circa cel puţin 100 de alte priorităţi înainte de a mă ocupa să văd dacă oamenii aveau salariu mai mare ca mine cum să fac să le tai. Eu cred că soluţia nu este punctuală cu fiecare om în parte, cred că trebuie să vină o soluţie naţională, generală, care să rezolve toată această problemă, pentru că, înainte de a-mi ocupa resursele necesare pentru a rezolva fiecare caz în parte, ar trebui să mă uit pe 500 de funcţionari, care este salariul lor, de unde vine, cum vine, ce trebuie, în loc să ne ocupăm punctual de aceste cazuri, avem nevoie de o soluţie la nivel naţional, generală, care să rezolve această problemă”, a explicat și Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
CITEȘTE ȘI: Ce salarii au angajații la Hornbach. Cât primesc lunar, de fapt
Se fac angajări la stat. Job-ul care aduce un salariu de 15.210 lei