Fumatul nu este doar un obicei sau un viciu, ci o dependență care modifică modul în care funcționează creierul. Specialiștii spun că nicotina acționează asupra acelorași circuite cerebrale implicate în alte dependențe, iar renunțarea la țigări devine o luptă pe termen lung.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler explică de ce tabagismul este considerat o boală și de ce educația este esențială pentru prevenirea dependenței.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler atrage atenția că dependența de nicotină funcționează după aceleași mecanisme ca orice alt drog.
„Fumatul este un drog, pentru că lupta cu drogurile este o luptă pe care o ai permanent în viață și să recazi sau să nu recazi depinde de modul în care te educi. De aceea e nevoie de educație, de aceea e nevoie să știm”
Potrivit acesteia, odată ce o persoană începe să fumeze, creierul învață rapid comportamentul și îl transformă într-o rutină greu de eliminat.
Nicotina din tutun este o substanță psihoactivă care acționează direct asupra creierului. După inhalarea fumului, nicotina ajunge la nivel cerebral în doar câteva secunde și stimulează eliberarea dopaminei, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa.
Această reacție produce o senzație temporară de calm sau satisfacție și determină repetarea comportamentului, ceea ce duce în timp la dependență.
Din acest motiv, organizațiile medicale consideră tabagismul o boală cronică, nu doar un obicei. Dependența are atât o componentă biologică, cât și una psihologică.
Pe măsură ce fumatul devine un comportament repetat, creierul începe să se adapteze la nicotină. Apar mai multe schimbări biologice: crește numărul receptorilor nicotinici din creier, apare toleranța – ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multă nicotină pentru același efect –, iar creierul ajunge să asocieze țigara cu starea de relaxare sau de bine.
În timp, aceste mecanisme creează adevărate circuite ale dependenței, care fac renunțarea dificilă. Beatrice Mahler explică:
„Odată ce ai apucat pe acest drum, fie că vorbim de țigări, fie că vorbim de droguri, drumul acela s-a bătătorit de o cale pe care creierul nostru o cunoaște și nu mai putem închide calea aia. Putem să educăm o altă cale”
Efectul nicotinei asupra creierului este însă de scurtă durată. După aproximativ 30–40 de minute, nivelul acesteia începe să scadă și apar simptomele de sevraj.
Printre cele mai frecvente se numără iritabilitatea, anxietatea, nervozitatea, dificultățile de concentrare și dorința puternică de a fuma.
Pentru a elimina aceste simptome, fumătorul aprinde o altă țigară, iar astfel se creează ciclul dependenței, care poate dura ani de zile.
Circuitele dependenței din creier sunt strâns legate de cele implicate în reglarea emoțiilor. Medicul continuă:
„Există niște circuite care sunt identice pentru orice tip de dependență. Se suprapun cu circuitele cerebrale pe care le întâlnim la pacienții cu anxietate și depresie”
Deși nicotina poate produce o stare temporară de relaxare, pe termen lung ea poate accentua stresul și vulnerabilitatea la anxietate.

Dependența de nicotină nu este doar rezultatul efectului chimic al nicotinei. Există și factori psihologici sau sociali care pot declanșa dorința de a fuma, precum obiceiurile asociate cu fumatul – cafeaua sau pauza de la serviciu –, stresul sau emoțiile negative, dar și influența mediului social, atunci când prietenii sau membrii familiei fumează.
De aceea, chiar și după ani de abstinență, unele persoane pot avea din nou dorința de a fuma.
Specialiștii consideră tabagismul o boală deoarece nicotina modifică modul în care funcționează creierul. Beatrice Mahler subliniază:
„Nu ai nicio vină că te-ai născut așa, dar trebuie să conștientizezi că este o boală, de aceea tabagismul este o boală”
Dependența de nicotină este clasificată în medicina modernă drept o afecțiune cronică a creierului, caracterizată prin dependență biologică, simptome de sevraj și risc de recădere.
La nivel global, fumatul rămâne una dintre cele mai mari cauze prevenibile de deces. Aproximativ 8 milioane de oameni mor anual din cauza consumului de tutun, iar sute de mii dintre victime sunt nefumători expuși la fum.
În România, estimările arată că zeci de mii de persoane își pierd viața în fiecare an din cauza bolilor asociate fumatului.
Mesajul medicilor este clar: dependența de nicotină nu trebuie privită ca un simplu viciu. Fumatul este o boală care modifică circuitele creierului și poate crea o dependență pe termen lung. Tocmai de aceea, spun specialiștii, educația și prevenția sunt esențiale pentru a evita intrarea pe un drum din care ieșirea poate deveni extrem de dificilă.