Decizia de a pune capăt unei căsnicii poate deveni complicată atunci când unul dintre parteneri refuză separarea. Totuși, legislația din România permite divorțul chiar și în lipsa acordului ambilor soți. Asta înseamnă că nu ești obligat să rămâi într-o relație care nu mai funcționează doar pentru că celălalt nu este de acord.
Există două variante principale de divorț: pe cale amiabilă, la notar, și prin instanță. Dacă unul dintre parteneri nu acceptă separarea, singura soluție rămâne deschiderea unui proces în fața judecătoriei. Instanța va analiza situația și va decide dacă mariajul este iremediabil afectat.
Primul pas concret este depunerea unei cereri de divorț la judecătorie, de regulă în localitatea ultimului domiciliu comun sau acolo unde locuiește celălalt soț. Dosarul trebuie să includă acte precum certificatul de căsătorie, copii după actele de identitate și, dacă este cazul, documente privind copiii. În cerere trebuie explicate motivele pentru care relația nu mai poate continua.
Un aspect important este că refuzul partenerului nu oprește procesul. Dacă acesta nu se prezintă în instanță sau evită procedura, judecătorul poate continua judecata în lipsă și poate pronunța divorțul pe baza probelor existente.

Pentru a obține divorțul, trebuie să demonstrezi că relația este deteriorată. Se pot folosi martori, dovezi ale separării sau alte elemente care arată ruptura dintre soți. Dacă există copii minori sau bunuri de împărțit, procesul devine mai complex și poate dura mai mult.
În aceste situații, sprijinul unui avocat specializat în dreptul familiei este foarte util. Acesta te poate ajuta să pregătești corect dosarul, să alegi probele potrivite și să eviți greșelile procedurale. O strategie bine gândită de la început poate reduce durata procesului și poate influența rezultatul în mod favorabil.