De la „Ecaterina Varga” la Arădeanca și ”Fabrica de bucurii”: istoria celei mai iubite fabrici de păpuși din România

Fabrica Arădeanca, creatoarea bucuriilor pentru copii, are o poveste de lungă durată, curmată brusc de criza financiară din anul 2010. CANCAN.RO a aflat în premieră povestea înființării fabricii și primul nume pe care l-a purtat, dar și porecla ulterioară des menționată în presa vremii.

Deși doream să scriu inițial doar despre păpuși, după cum v-am obișnuit în cercetările mele obișnuiesc să caut un detaliu inedit și, mai ales, să aflu cum a început povestea. De când este, domnule, această fabrică înființată? Și, uite așa, am intrat într-o adevărată aventură!

Istoria celei mai iubite fabrici de păpuși din România

Presa noastră, din lipsă de documentare, dă diverse date ca fiind anul înființării fabricii. Iar când apar date diferite, eu fac ochii mari și mă pun pe cercetat. Am deschis arhiva, nimic concludent. Multe articole din anii ’60, ’70, ’80, le-am cercetat din scoarță în scoarță, fără rezultat. Anul înființării lipsea.

Articolele din online le parcursesem pe toate. Unii spun 1947, alții 1959, alții 1949, alții nici măcar nu pomenesc. Ce să fac, ce să fac? Hai să caut Fabrica – deși știam că nu mai există. O găsesc pe Google, cu adresă, cu număr de telefon. Îmi fac curaj și sun.

„Bună ziua, sunt cutare, aș avea nevoie de o informație.” Bingo! S-a strigat linie. Am aflat.

În 1947, s-au înființat niște ateliere meșteșugărești: pur și simplu meșteșugarii locali s-au strâns laolaltă, fără a avea o titulatură anume, și s-au apucat – probabil au continuat să facă ce știau mai bine – să facă jucării. În 1949, partidul intervine și hotărăște ca atelierele meșteșugărești să poarte numele de Ecaterina Varga.

Când a devenit Ecaterina Varga – Fabrica Arădeanca?

Sub numele de Ecaterina Varga s-au produs jucării până în anul 1959. Un punct de referință în istoria jucăriilor din România socialistă, căci este ultimul an în care în presă este menționat numele de Ecaterina Varga. Din 1960, lucrurile capătă o turnură serioasă: Ecaterina Varga se reorganizează și devine Arădeanca. Motivul acestei reorganizări îl putem găsi în următoarele rânduri din ziarul Scânteia, 26 mai 1956:

„Privind depozitele magazinelor de jucării unde stau de ani de zile unele articole fără a putea fi vindute din cauza aspectului neispititor şi a proastei calităţi îți explici de unde provin necazurile copiilor, şi nu numai ale lor, ci şi ale părinţilor care dau bani pe jucării. N-au căutare, bunăoară, păpuşile produse de cooperativele „Ecaterina Varga“ din Arad, ,,Zorile Roşii” din Oradea şi „21 Decembrie” din Mediaş. Mari sau mici, toate au capul turtit, o fată lipsită de expresie, ochi înţepeniţi şi-s îmbrăcate în rochii de culori închise, bătrîneşti, cusute fără gust.”

Cine a fost Ecaterina Varga?

Ecaterina Varga, născută în 1802 în Transilvania, provenea dintr-o familie modestă și a fost implicată direct în mișcările sociale din timpul revoluțiilor de la 1848, primind și supranumele de „Doamna Moților”, fapt datorat ajutorului pe care aceasta l-a oferit țăranilor români din Munții Apuseni.

Ecaterina Varga a luptat pentru respectarea drepturilor moților, reducerea abuzurilor administrative și îmbunătățirea condițiilor generale de trai ale românilor. Din pricina acestor acțiuni, Ecaterina a fost arestată de mai multe ori și a petrecut perioade însemnate în detenție. A murit în anul 1952, rămânând în istorie ca una dintre primele femei din spațiul românesc implicate activ în viața publică și în lupta socială.

Autoritățile comuniste de după 1948, în nevoia de validare, au folosit multe dintre personalitățile istorice a căror imagine au remodelat-o încât să servească propagandei comuniste. Astfel, deși Ecaterina Varga nu avea nici o legătură cu comuniștii, ea a fost prezentată drept o precursoare a luptei comuniste de clasă.

Retehnologizarea și perioada de aur a fabricii Arădeanca

Lucrurile încep să ia o turnură serioasă la începutul anilor ’60. Este momentul în care începe să se pună mai mult accent pe calitatea jucăriilor. Odată cu dezvoltarea industriei chimice în România, se produc diverse materiale ce vor fi folosite și în producția de jucării, precum: polietilena, polistirenul sau clorura de polivinil.

Apar și matrițele, cele care permit producerea de produse în serie. Hainele sunt croite tot în cadrul fabricii, iar pictura păpușilor sau a personajelor din cauciuc este efectuată tot intern, de către vopsitori-pictori profesioniști. Ochii erau în trei nuanțe, albaștri, căprui și negri, și erau realizați manual în fabrică.

În perioada de glorie, la mijlocul anilor ’70, fabrica producea aproape totul intern, doar părul era importat din Italia. Acesta era implantat de către angajatele fabricii, fir cu fir. În timp, importurile s-au redus datorită reușitei combinatului Petro Chimic de la Săvinești, acolo unde au început să se producă fire de plastic asemănătoare firelor de păr.

Modele celebre care au adus supranumele de „Fabrica de Bucurii”

Cele mai de succes păpuși realizate la Arădeanca au fost faimoșii Bebe – bebelușii pe care fetele adorau să îi îngrijească. Existau anual modele noi cu nume populare, Gabriela, Sorina, ba chiar s-a fabricat și o păpușă negresă pe nume Bezzi. Aceasta s-a bucurat de un real succes, fiind exportată în țările Africane și România primind la schimb banane.

Un alt model de succes a fost ediția de păpuși Nadia, produsă după succesele celebrei sportive românce multiplă medaliată cu aur la Olimpiade.

Existau și modele internaționale, jucării reprezentând personaje din cunoscutele desene ale lui Walt Disney: Albă ca Zăpada, Scufița Roșie, Căprioara Bambi. Un caz interesant este cel al rățoiului Donald, cel care era în postura de marinar, fiind prima păpușă din România cu tatuaje. Tatuajele reprezentau o inimă cu o săgeată și o ancoră, fiind pictate manual de către angajații fabricii. Acest lucru face ca fiecare păpușă cu Donald Duck să fie, de fapt, o păpușă unicat.

Popularitatea fabricii și a păpușilor produse a dus ca în presă, atunci când se făcea referire la Arădeanca, să fie menționat și supranumele de „Fabrica de Bucurii”.

Zenitul Fabricii și Decăderea

În anul 1985, Arădeanca ajunsese la o producție ce atingea anual sume record. 2,5 milioane de păpuși și 1,8 milioane de figurine stilizate. Multe dintre jucării erau destinate exportului atât în țări capitaliste, dar și în lagărul socialist. Cererea era întotdeauna mai mare decât oferta. Almanahul părinților din anul 1985 ne oferă și câteva date în acest sens:

„În ceea ce privește cifrele, e bine să știți că arădencele de la „Arădeanca“ dau țării și lumii, în fiecare an, peste 2,5 milioane păpuși și 1.800.000 de figurine stilizate: iepuri, ursuleți, păsări, căprioare, pisici, căței, figuri de copil etc. Trebuie menționat faptul că fetițele de la „Arădeanca” au crescut, începînd din 1967, cu fiecare an. Acum au ajuns la înălțimea puiului de om, au 70 cm., fac cu ochiul și, dacă le pui să stea în picioare, te privesc cu voioșie, iar dacă le așezi în pătuț încep să grăiască și parcă ți-ar spune „Noapte bună”. N-am spus însă totul despre „Arădeanca”, adică despre profilul ei. Aici se fabrică și splendide insigne, medalii, cupe sportive, accesorii pentru fabricile de confecții și încălțăminte.”

După Revoluție, în vârtejul privatizărilor și al deschiderii către Occident, Arădeanca și-a pierdut multe dintre piețele de desfacere. S-au încercat tot felul de artificii, o nouă ediție limitată Nadia Comăneci, sau serii limitate cu Oana Zăvoranu, Andreea Răducan sau Cleopatra Stratan, dar nu au avut efectul scontat.

În 2011, fabrica de păpuși Arădeanca SA va fi executată silit de Fisc pentru recuperarea datoriilor ce depășeau, la acea vreme, 260.000 de lei, o bună parte fiind dobânzi și penalități. Atunci, imobilele fabricii au fost sechestrate și scoase la vânzare. Creditorii, cei care dobândiseră și ipotecă legală asupra bunurilor fabricii, erau BRD și Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad. În anul 2013, după o istorie de 66 de ani, Arădeanca închidea ochii de păpușă pentru totdeauna.

Situația în 2026

Azi, la telefon, am discutat cu Octavian Fâneață, administratorul noii firme care produce în continuare păpușile Arădeanca. Matrițele s-au refăcut, cuptorul de geliere a fost salvat, iar la fața locului găsim chiar și unii dintre angajații vechi ai Arădeanca. Noua fabrică funcționează sub firma „Păpuși Arădeanca S.A.”, și are aproximativ 30 de angajați. Zilnic se produc aproximativ 300 de păpuși, unele din ele se vând în magazine fizice iar altele direct pe Emag sau alte siteuri.

Vechile păpuși, păstrate de colecționari, se pot achiziționa de obicei de pe siteuri de licitații, și, în funcție de model și stare, prețurile variază în 2026 între 30 și 600 de roni.

Deși fabrica în forma ei originală a dispărut, amintirea păpușilor și emoția pe care le-au adus continuă să trăiască, iar încercările temerare și demne de laudă de a duce mai departe acest nume arată că „Fabrica de Bucurii” nu a fost uitată.

CITEȘTE ȘI: Oracolul, prima „rețea socială” a copilăriei: cum a ajuns din vechile universități ale Europei în băncile școlilor din România

Povestea Legendarei Casata din București: în premieră vă spunem anul real al deschiderii