Grătar corect de 1 Mai: sfaturille practice și simple date de medicul Mihail Pautov românilor

Deși anul acesta vremea nu prea ține cu noi, sigur vor fi și români temerari ce vor înfrunta frigul și ploaia pentru a face tradiționalul și muncitorescul grătar de 1 Mai. Acestora li se adresează medicul Mihail Pautov, dezvăluindu-le secretele unui grătar cinstit, corect pregătit și mai ales sănătos!

Nu orice grătar este sănătos, nu toate modurile de a pregăti carnea sunt corecte, iar de multe ori crusta nu este așa de inofensivă precum pare.

Ce se întâmplă cu carnea când se pune pe grătar?

Mihail Pautov explică pe îndelete care sunt principalele reacții care au loc atunci când carnea este preparată la temperaturi foarte înalte, direct pe flacără:

”Se formează compuși chimici care nu prea au ce căuta în corpul nostru. Nu-i vedem, dar ei există. Iar unele studii îi leagă de inflamații cronice, stres oxidativ și chiar risc crescut de cancer.”

Medicul enumeră cele mai cunoscute fenomene care au loc, dar și ce înseamnă acestea pentru corpul nostru. Cel mai des apare:

”Reacția Maillard. Este cea care dă crusta aceea brună, gustoasă, crocantă. Dar odată cu gustul, apar și compuși avansați de glicare, care cresc inflamația în organism și afectează țesuturile pe termen lung.”

Mai departe, din pricina grăsimii scurse pe jar, medicul ne spune că apar și:

”Hidrocarburile policiclice aromatice. Apar când grăsimea se scurge pe jar, fumul se ridică și se impregnează în carne. Aceste substanțe sunt recunoscute ca potențial cancerigene și sunt mai abundente la carne arsă, cu crustă groasă, carbonizată.”

Nu în ultimul rând, Mihail Pautov atrage atenția și asupra aminelor heterociclici:

”Se formează la temperaturi mari, în special în carne roșie și pește. Și ele au potențial carcinogen, în funcție de frecvența consumului și expunerea cumulativă.”

Consumul de prăjeli a fost studiat

Mihail Pautov face apel și la studii pentru a lansa un avertisment în privința consumului de carne pregătită pe grătar sau, și mai rău, în ulei. Medicul ne dezvăluie cum consumul frecvent de carne gătită la temperaturi înalte, mai ales prăjită sau arsă, este asociat cu un risc crescut pentru:

”Boli cardiovasculare, diabet de tip 2 (cu până la 39% mai mare risc dacă mănânci prăjeli de 4–6 ori/săptămână), ficat gras, sindrom metabolic și inflamație cronică. Risc oncologic crescut (în special pentru cancer colorectal, gastric, pancreatic și de sân).

Un studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute a găsit o asociere clară între consumul frecvent de carne prăjită pe grătar și riscul crescut de cancer colorectal.”

Cum se pregătește un grătar sănătos

Medicul le spune românilor, în câțiva pași simpli și la îndemână, cum se pot reduce riscurile asociate consumului de carne friptă. Nu trebuie să renunțăm la grătar, ci să fim atenți la următoarele ”trucuri”:

„Marinează carnea înainte. Usturoiul, cimbrul, rozmarinul, oțetul sau sucul de lămâie reduc semnificativ formarea de compuși toxici. În plus, adaugă gust, fără să ai nevoie de sosuri grele sau sare în exces.”

Mihail Pautov merge mai departe și explică modul în care se gătește carnea indirect, nu pe flacără:

„Mută cărbunii într-o parte a grătarului și gătește pe cealaltă. Poți folosi folie de aluminiu perforată sau tavă de inox. Scazi formarea HPA și eviți arderea.”

Alte două secrete foarte importante ne sunt dezvăluite de reputatul medic, iar primul este legat de igienă:

„Curăță grătarul bine! Grătarele nespălate conțin resturi de arsură și compuși toxici care pot migra în mâncare. Un grătar curat = un grătar mai sigur. Nu lăsa carnea să se ardă pe o parte. O crustă subțire, uniformă, e suficientă. Nu urmări carbonizarea, ci gătirea corectă.”

Deși iubite de români, grătaragii tind să uite de legume atunci când se apucă de obiceiul milenar al frigerii cărnii, fapt corectat printr-un sfat sincer oferit de medic:

„Pune legume pe grătar și în farfurie! Dovlecei, vinete, ciuperci, ardei, roșii cherry – toate se gătesc ușor și adaugă culoare, fibre și antioxidanți. Legumele reduc absorbția compușilor toxici și susțin digestia. Nu uita nici de salată! O salată mare, cu frunze verzi, ceapă roșie, ridichi, morcovi cruzi și ulei de măsline extravirgin aduce fibre, antioxidanți și prospețime. Și da, reduce impactul metabolic al cărnii.”

În încheiere, reputatul specialist explică și cum se consumă carnea, și mai ales ce înseamnă o porție cu adevărat:

„3 mici și o ceafă de porc nu sunt o „porție”. Alege o bucată medie de carne (100–150g), servește-o cu legume, și mănâncă fără grabă.”

CITEȘTE ȘI:  Ce recomandă Mihail Pautov românilor: cei 6 stâlpi ai sănătății pe care trebuie să-i urmezi

Cum bea Mihaela Bilic Ginul Tonic în zilele toride de vară? Calculul simplu și alegerea care reduce numărul de calorii