Cât din venitul brut ajunge la angajați, de fapt. România are cele mai mari taxe din Uniunea Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Ponderea din salariile europenilor care se pierde prin taxe și contribuții obligatorii diferă considerabil de la o țară la alta, iar întrebarea esențială rămâne cât din venitul brut ajunge efectiv la angajați. Analiza Euronews, bazată pe cele mai recente date Eurostat, arată diferențe majore între statele membre și între diverse tipuri de gospodării.

Sistemele fiscale și de contribuții sociale din Europa sunt extrem de variate, iar povara totală asupra muncii nu se reduce doar la impozitul pe venit. Pentru a evidenția impactul real asupra salariilor, Euronews Business a calculat raportul dintre venitul net anual și salariul brut, rezultând o proporție a banilor care rămân efectiv angajaților. Pe baza acestui indicator, a fost determinată și partea din venitul brut care se pierde prin taxe și deduceri obligatorii. În unele situații, rezultatul este negativ, ceea ce indică faptul că anumite gospodării primesc mai mult decât salariul brut datorită alocațiilor și rambursărilor fiscale.

Cât rămâne cu adevărat din salariu în Europa

Diferențele sunt influențate și de statutul familial. Deși analiza se concentrează pe o persoană singură fără copii, datele includ și alte tipuri de gospodării, unde variațiile sunt semnificative.

Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, publicate în 2026, ponderea din venitul brut reținut prin taxe și contribuții pentru o persoană singură fără copii variază de la 15,1% în Cipru la 41,5% în România. Media Uniunii Europene este de 29,1%. La nivel continental, venitul brut mediu este de 37.958 de euro, iar cel net de 26.929 de euro, ceea ce înseamnă că 11.029 de euro sunt absorbiți de taxe și contribuții.

România se află în fruntea clasamentului, urmată de Lituania (39,1%), Belgia (37,6%), Slovenia (36,9%), Germania (34,8%), Danemarca (34,0%) și Ungaria (33,5%). Alte state cu valori peste media UE sunt Luxemburg (32,6%) și Croația (31,5%). La polul opus, Grecia se apropie de nivelul Ciprului, cu doar 17% din venitul brut reținut.

Mai multe țări se situează în intervalul 22%–25%, printre care Cehia, Irlanda, Portugalia, Spania, Bulgaria, Malta, Estonia, Italia, Suedia și Slovacia. Dintre marile economii ale UE, Germania are cea mai ridicată povară fiscală asupra salariului mediu, în timp ce Spania are cea mai redusă. Franța se află la 26,2%, iar Italia la 24,1%.

Tendințele regionale arată că statele din sudul Europei au, în general, ponderi mai mici, în timp ce Europa Centrală și de Est înregistrează niveluri mai ridicate. Europa Occidentală prezintă o imagine mixtă, iar țările nordice și baltice au variații ample, semn că factorii geografici nu sunt determinanți.

Diferențe uriașe între state

Prezența copiilor în gospodărie schimbă radical situația fiscală. Pentru cuplurile cu un singur salariu și doi copii, ponderea din venitul brut reținut variază de la -3,3% în Grecia la 33,4% în România. În Polonia, valoarea este de asemenea negativă (-0,6%), ceea ce indică un venit net superior celui brut. Media UE pentru acest tip de gospodărie scade la 8%, comparativ cu 29,1% pentru o persoană singură fără copii.

România se remarcă din nou prin cea mai ridicată pondere, urmată de Lituania (23,8%). În afara acestor două state, doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca depășesc pragul de 20%. Germania este exemplul cel mai spectaculos: pentru o persoană singură fără copii, ponderea este de 34,8%, însă pentru un cuplu cu un singur salariu și doi copii scade la 0,2%. Venitul brut anual este identic, 47.514 de euro, dar venitul net diferă masiv: 47.424 de euro pentru cuplu, față de 31.000 de euro pentru persoana singură, o diferență de 16.424 de euro.

Pentru cuplurile cu doi salariați și doi copii, ponderea reținută este mai mică decât în cazul unei persoane singure în toate statele UE, cu excepția Greciei. Polonia se numără printre țările cu cele mai mari diferențe, cu o scădere de 11,5 puncte procentuale, în timp ce Grecia menține aceeași pondere în ambele scenarii.

În analiza sa, Alex Mengden, economist la Tax Foundation, subliniază că modul în care statele europene taxează munca diferă profund și că povara totală este mai relevantă decât impozitul pe venit în sine.

„De exemplu, povara fiscală asupra muncii în Danemarca este sub cea din Polonia, dar Danemarca apare în topul clasamentului deoarece taxarea muncii se bazează aproape exclusiv pe impozitul pe venit, în timp ce în Polonia contribuțiile sociale sunt de aproximativ 2,5 ori mai mari decât impozitul pe venit plătit de un angajator pentru un lucrător cu salariu mediu, ceea ce o plasează la baza clasamentului.”, afirmă acesta.

CITEŞTE ŞI: Schimbări radicale pentru utilizatorii WhatsApp. Ce introduce aplicația deținută de Meta

Câți bani primește câștigătorul de la Wimbledon 2026. Premii record puse în joc la Londra