Potrivit publicației Associated Press, interesul pentru sănătatea intestinului a readus în prim-plan alimentele fermentate, consumate de mii de ani în numeroase culturi. Specialiștii spun că iaurtul, chefirul, kimchi sau varza murată pot aduce beneficii microbiomului intestinal, însă avertizează că nu toate produsele promovate drept „probiotice” sunt la fel de sănătoase.
Pe măsură ce tot mai multe persoane devin preocupate de sănătatea microbiomului intestinal, iar studiile investighează legătura dintre alimentație și afecțiuni precum cancerul colorectal, alimentele fermentate sunt din nou în centrul atenției. Noile recomandări alimentare federale din SUA încurajează chiar creșterea consumului acestora.
Fermentarea este una dintre cele mai vechi metode de conservare a alimentelor, folosită cu mult înainte de apariția frigiderelor. Procesul presupune ca bacteriile și drojdiile naturale să descompună și să conserve alimentele. Astfel au apărut produse tradiționale precum iaurtul, chefirul, kimchi, varza murată, tempehul sau preparatele sud-indiene idli și dosa.
„Facem acest lucru de foarte mult timp și abia recent am înțeles că, de fapt, ajută sănătatea intestinului”, explică dr. Lisa Ganjhu, gastroenterolog la NYU Langone Health.
Medicii atrag însă atenția că simplul fapt că un aliment este fermentat nu înseamnă automat că este și sănătos.
„Berea și vinul sunt alimente fermentate, dar nu sunt neapărat probiotice. Din contră, ele pot influența microbiomul într-un mod mai degrabă negativ”, spune dr. Ganjhu.
Specialiștii recomandă consumul de alimente fermentate integrale, precum sfecla fermentată, fasolea verde fermentată, iaurtul simplu, chefirul, kimchi, varza murată și tempehul.
Aceste produse susțin sănătatea intestinului în două moduri. Pe de o parte, microorganismele descompun alimentele și facilitează digestia. Pe de altă parte, bacteriile benefice contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale, concurând bacteriile mai puțin favorabile.
Experții avertizează că numeroase băuturi, dulciuri sau produse ultraprocesate folosesc termenul „probiotic” mai ales ca strategie de marketing.
„Consumatorii sunt entuziasmați de ideea sănătății intestinale, iar marketingul profită de această tendință”, explică Dalia Perelman, dietetician cercetător la Universitatea Stanford.
De asemenea, alimentele bogate în zahăr pot reduce beneficiile fermentatelor, deoarece zahărul favorizează dezvoltarea bacteriilor mai puțin benefice. La cumpărături este recomandat să fie alese produse care menționează pe etichetă prezența „culturilor vii”, nu doar faptul că sunt probiotice.
Pentru majoritatea oamenilor, alimentele fermentate sunt considerate sigure. Totuși, persoanele cu sistem imunitar slăbit sau cu boli inflamatorii intestinale ar trebui să discute cu medicul înainte de a le introduce frecvent în alimentație.
Specialiștii spun că nu există un singur aliment fermentat considerat „cel mai bun”. În schimb, recomandarea este diversificarea surselor și includerea lor constantă într-o dietă echilibrată.
Dr. Lisa Ganjhu sugerează alternarea produselor lactate fermentate, precum iaurtul și chefirul, cu variante bogate în fibre, cum sunt kimchi și varza murată. La rândul său, Dalia Perelman recomandă aproximativ două porții de alimente fermentate pe zi, alături de suficiente fibre și prebiotice, care hrănesc bacteriile benefice din intestin.
„Mergeți încet și beți multă apă. Contează și cum arată restul alimentației. Nu este vorba despre un singur aliment”, concluzionează Barbara Olendzki, director al Centrului pentru Nutriție Aplicată din cadrul Universității Massachusetts Chan Medical School.