Internetul este plin de diete care promit slăbire rapidă, planuri alimentare prezentate drept „personalizate” și programe construite în jurul numărului de kilograme pe care o persoană vrea să le piardă. Dr. Cezar atrage însă atenția că problema nu este neapărat dacă o dietă produce rezultate în primele săptămâni sau luni, pentru că restricția calorică poate duce într-adevăr la scădere în greutate, ci dacă acel mod de alimentație poate fi integrat în viața reală și menținut pe termen lung. În opinia sa, una dintre marile greșeli apare atunci când oamenii caută o soluție completă „de-a gata”, construită după câțiva parametri, fără să țină cont de complexitatea și particularitățile fiecărei persoane.
Problema începe când așteptăm ca altcineva să ne dea planul perfect
În intervenția de pe pagina sa de socializare, Dr. Cezar pornește de la ideea că dorința de a primi o rețetă completă, cu toate mesele, cantitățile și regulile stabilite în avans, poate crea impresia că este suficient să urmăm planul pentru a rezolva problema kilogramelor. În realitate, susține el, un program alimentar poate să nu se potrivească persoanei care îl primește, mai ales atunci când este construit după un model standard.
„Problema e atunci când vrem totul de-a gata, când vrem rețete, diete, programe, când altcineva trebuie să ne facă planul, faptul ca să nu se potrivească.”
În această logică, eticheta de „dietă personalizată” nu garantează automat că programul a fost construit luând în calcul toate particularitățile celui care îl va urma.
„S-a umplut netul de diete personalizate”
Medicul atrage atenția tocmai asupra programelor promovate online drept individualizate. Unele dintre acestea, spune el, pornesc de fapt de la șabloane în care sunt introduși doar câțiva parametri, iar informațiile respective pot fi insuficiente pentru a surprinde diferențele importante dintre oameni.
„S-a umplut netul de diete personalizate și de fapt alea nu-s chiar personalizate, pentru că sunt luate așa, din niște șabloane, se pun acolo câțiva parametri. Acei parametri poate nu sunt suficienți pentru a evalua întreaga complexitate a ființei umane.”
Cu alte cuvinte, două persoane care vor să slăbească același număr de kilograme nu sunt automat două persoane pentru care va funcționa, în viața de zi cu zi, același program alimentar.
Câte kilograme vrei să slăbești? „20? Ia de aici dieta”
Dr. Cezar dă chiar exemplul unui mecanism simplificat prin care poate fi alcătuit un asemenea program: se stabilește câte kilograme vrea persoana să piardă, se reduce aportul caloric și se impune un anumit număr de mese și gustări. Un astfel de regim poate produce rezultate, dar faptul că greutatea scade nu rezolvă automat problema esențială a sustenabilității.
„Noi, ca și oameni, avem foarte multe variații și nu sunt suficiente: câte kilograme ai pus? 20, vrei să slăbești 20 de kilograme, ok, ia de aici dieta, mănâncă hipocaloric, adică mai puține calorii, respectă trei mese pe zi și cinci gustări între mese și funcționează.”
Așadar, medicul nu susține că asemenea diete nu pot determina scăderea în greutate. Dimpotrivă, spune explicit că ele pot funcționa, iar acesta este și motivul pentru care numeroase regimuri ajung să fie promovate mai departe.
Dr. Cezar: „Orice dietă funcționează”
Aici apare una dintre ideile centrale ale explicației sale. Întrebarea importantă nu este doar dacă dieta funcționează cât timp este respectată, ci cât timp poate persoana respectivă să trăiască în acel mod. Un rezultat obținut după câteva săptămâni nu spune automat ce se va întâmpla după șase luni, un an sau după revenirea la vechile obiceiuri.
„Și da, sunt dovezi că funcționează. Clar că funcționează. Orice dietă funcționează, altfel nu s-ar mai promova. E și logic, funcționează, dar întrebarea e: poți să ții pe termen scurt, pe termen mediu sau pe termen lung?”
Din perspectiva prezentată de Dr. Cezar, succesul unui program alimentar nu ar trebui măsurat exclusiv prin numărul de kilograme pierdute într-un interval limitat, ci și prin posibilitatea de a menține schimbările fără ca alimentația să devină imposibil de susținut.
Testul unei diete: ai putea să mănânci așa toată viața?
Criteriul pe care medicul îl propune este unul simplu: dacă modul de alimentație poate fi păstrat pe termen foarte lung, atunci el are șanse mai mari să devină parte din stilul de viață, în loc să rămână doar o intervenție temporară înaintea revenirii la vechile obiceiuri.
„Dacă poți să ții acea dietă pe viață, înseamnă că e bună.”
Problema apare, în viziunea sa, atunci când dieta este privită încă de la început ca un proiect cu termen de expirare: trei luni de restricții, urmate de revenirea la modul anterior de alimentație. Într-o asemenea situație, obiectivul devine finalizarea programului, nu construirea unor obiceiuri care să poată fi păstrate.
„Hai să țin o dietă trei luni, că atât am plătit”
Dr. Cezar avertizează în final asupra acestei mentalități, în care dieta este urmată doar pentru perioada pentru care a fost cumpărat programul. Chiar dacă rezultatele pot apărea în timpul celor trei luni, dificultatea reală începe atunci când persoana trebuie să continue singură.
„Dacă îți propui doar așa, hai să țin o dietă trei luni, că atât am plătit, s-ar putea să intri într-un colaps sau să intri într-un blocaj.”
Mesajul central al explicației sale este astfel că o dietă nu ar trebui judecată numai după cât de repede produce rezultate, ci și după cât de realist poate fi menținută. Un program foarte restrictiv poate părea eficient pe termen scurt, însă adevărata provocare începe în momentul în care regulile sale trebuie transformate într-un mod de alimentație compatibil cu viața de zi cu zi.
CITEȘTE ȘI: Dr. Cezar dezvăluie cele 4 etape ale schimbării adevărate. Mulți români rămân blocați chiar la prima