De ce se simte mai tare cutremurul la ultimele etaje. Explicațiile specialiștilor după seismul din Vrancea

De ce se simte mai tare cutremurul la ultimele etaje. Explicațiile specialiștilor după seismul din Vrancea
Cutremur. Foto: Mediafax Foto

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea a readus în atenție modul în care seismele sunt percepute în clădirile înalte și vulnerabilitatea fondului construit din România. Specialiștii explică de ce locatarii de la etajele superioare simt adesea mai intens mișcarea și ce înseamnă acest lucru pentru siguranța clădirilor.

Seismul înregistrat la ora 02:48, la o adâncime de 120,8 kilometri, a fost resimțit în numeroase zone ale țării. În multe blocuri, locatarii de la ultimele etaje au raportat oscilații mai puternice decât cei aflați la nivelurile inferioare. Fenomenul are o explicație legată de modul în care clădirile reacționează la undele seismice și nu indică automat un risc structural mai mare.

De ce se simte mai puternic un cutremur la etajele superioare

În timpul unui cutremur, undele seismice pun în mișcare terenul și, implicit, fundația clădirii. Structurile nu se comportă însă ca niște corpuri rigide, ci se deformează elastic și oscilează. Pe măsură ce mișcarea urcă prin structura imobilului, amplitudinea deplasării poate crește, ceea ce face ca etajele superioare să se miște mai amplu decât cele inferioare.

Specialiștii compară fenomenul cu mișcarea unei rigle flexibile fixate la un capăt: atunci când baza este pusă în mișcare, extremitatea liberă oscilează mult mai mult. Din acest motiv, două persoane aflate în același bloc, dar la etaje diferite, pot avea percepții complet diferite asupra aceluiași seism.

Rolul rezonanței în comportamentul clădirilor

Portivit Mediafax, fiecare clădire are frecvențe naturale de vibrație determinate de înălțime, masă, rigiditate și tipul structurii. Dacă frecvența undelor seismice se apropie de frecvența naturală a unei construcții, poate apărea fenomenul de rezonanță, care amplifică oscilațiile.

Clădirile înalte sunt, în general, mai sensibile la mișcările seismice cu perioade lungi, în timp ce construcțiile joase reacționează mai puternic la mișcările cu frecvențe ridicate. De aceea, același cutremur poate fi resimțit diferit nu doar între etaje, ci și între clădiri aflate în aceeași zonă.

În cazul seismelor intermediare din Vrancea, produse la adâncimi cuprinse între aproximativ 70 și 200 de kilometri, undele seismice pot fi resimțite pe suprafețe foarte extinse. La București, caracteristicile terenului pot influența suplimentar modul în care se propagă și se amplifică mișcarea seismică.

Sunt ultimele etaje mai periculoase?

Faptul că un cutremur este perceput mai intens la etajele superioare nu înseamnă automat că acestea sunt cele mai vulnerabile din punct de vedere structural. Clădirile proiectate conform normelor antiseismice sunt concepute să suporte anumite deformări și deplasări fără să își piardă stabilitatea.

Riscul depinde de mai mulți factori, printre care anul construcției, proiectarea antiseismică, calitatea execuției, modificările ulterioare aduse structurii și starea generală a imobilului. În unele cazuri, vulnerabilitățile pot fi concentrate la nivelurile inferioare ale clădirii, nu neapărat la ultimele etaje.

În schimb, la etajele superioare există un risc mai mare ca obiectele nefixate să se răstoarne sau să cadă în timpul oscilațiilor mai ample.

Peste 900 de clădiri cu risc seismic ridicat în București

Datele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic arată că în București sunt încadrate în clasa I de risc seismic 415 clădiri, în timp ce aproximativ 490 se află în clasa a II-a de risc seismic.

Imobilele din clasa I sunt considerate pasibile de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur puternic, iar cele din clasa a II-a pot suferi avarii structurale importante. Totodată, aproximativ 1.450 de clădiri figurează în categorii de urgență stabilite în urma expertizelor realizate în anii ’90.

În total, evidențele publice ale municipalității includ aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate tehnic, inclusiv clădiri consolidate. Cele mai multe construcții vulnerabile cunoscute sunt amplasate în zonele centrale și istorice ale Capitalei.

Situația la nivel național rămâne neclară

Potrivit Ministerului Dezvoltării, România nu dispune încă de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc seismic. Până în vara anului 2026, 3.724 de clădiri trecuseră prin evaluări vizuale rapide, dintre care aproximativ 2.305 erau rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 celui sanitar.

Evaluarea vizuală nu stabilește însă clasa de risc seismic a unei clădiri. Pentru o încadrare oficială este necesară efectuarea unei expertize tehnice realizate de specialiști autorizați.

Proprietarii și chiriașii din București pot verifica situația imobilelor expertizate prin consultarea listelor publice disponibile la nivelul municipalității. În cazul clădirilor care nu apar în aceste evidențe, informațiile pot fi solicitate de la asociațiile de proprietari sau de la autoritățile locale. Stabilirea riscului seismic necesită însă o expertiză tehnică, iar vechimea unei clădiri nu este suficientă pentru a determina gradul său de vulnerabilitate.

CITEŞTE ŞI: Ce probabilitate există să aibă loc o replică puternică a cutremurului de 5.7 de azi-noapte, în primele 24 de ore? Calculul făcut de experții în seismologie

Primele victime ale cutremurului din Vrancea! Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale: rănite de mobilă sau atacuri de panică

Participă la conversație!

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video