Într-o epocă în care stilul se măsura în sclipici și iubirea se purta la vedere, Adelina și Liviu apăreau ca un cuplu imposibil de ignorat, prins între exces, orgolii și o pasiune trăită fără frână. CANCAN.ro a găsit o imagine de acum cincisprezece ani care spune tot: o explozie de imprimeuri, lanțuri, blană și atitudine, în care „mai puțin” nu era o opțiune, iar bunul-simț vestimentar rămăsese pe dinafară.
Ea, un manifest al extravaganței; el, figura obosită a bărbatului prins într-un spectacol mai mare decât el. O poveste de dragoste purtată ca un accesoriu strident, care avea să se transforme, inevitabil, într-un scandal pe măsură.
În fotografia asta de acum vreo cincisprezece ani, când lumea era mai colorată, televiziunile mai îndrăznețe și bunul-simț vestimentar încă în negocieri cu moda, Adelina Pestrițu apare ca un manifest ambulant al excesului asumat, o combinație de „am pus tot dulapul pe mine și tot nu e destul”. Nimic nu e lăsat la voia întâmplării! De la sandalele din piton – o trimitere discretă la Grădina Eden, că doar șarpele n-a fost niciodată timid – până la dressurile cu triunghiuri, căci toți știm că pitonii adoră geometria.
Deasupra, o rochie cu sclipici suficient cât să reflecte luminile oricărui local din Bucureștiul anilor 2000, peste care tronează, ca o declarație de forță, un ham cu ținte de rocker rătăcit printr-un videoclip de manele. Geanta cu imprimeu de zebră pare să spună „mai am puțin și intru în junglă”, iar cureaua cu lanț a genții confirmă că subtilitatea nu era invitată la această petrecere. Haina de blană neagră adaugă dramatism, iar cerceii, mari și grei, par a aparține unei dansatoare orientale aflată în pauza dintre două numere.
Peste toate, ca un ultim accent de glorie, cordeluța cu ștrasuri, pentru că nimic nu spune „prezență memorabilă” ca o diademă strălucitoare purtată cu convingere. Lângă ea, Liviu de la L.A. pare desprins direct de pe scena unei nunți unde tocmai a cântat „Ochii tăi”, îmbrăcat într-un costum negru corect, cu batista lucioasă la piept și privirea ușor obosită a omului care știe că spectacolul nu e despre el.
Cearcănele sunt acolo, discrete, semn că viața artistică nu iartă, iar ținuta spune clar: mai mult ar fi fost prea mult, ajunge destrăbălarea Adelinei. Adevărul e că în poza asta, ca și în relația lor de atunci, regula „less is more” funcționează doar pe jumătate: la el e salvatoare, la ea ar fi fost o binecuvântare.

Într-o Românie în care iubirea se consuma la vedere, iar tabloidele făceau legea sentimentelor, povestea dintre Liviu Vârciu și Adelina Pestrițu a fost genul de telenovelă care nu avea nevoie de scenariu, pentru că realitatea livra zilnic episoade mai savuroase decât orice serial. Totul a început ca o iubire „ca-n pușcărie”, cu gesturi mari, promisiuni pe viață și tatuaje cu cătușe menite să se închidă perfect atunci când mâinile lor se uneau – un simbol al dragostei eterne, care avea să se dovedească mai degrabă un avertisment decât o declarație.
Liviu, proaspăt ieșit din gloria trupei L.A. și cocoțat în postura de prezentator TV, se îndrăgostea nebunește de Adelina, tânăra manechin care îi sucise mințile la o petrecere mondenă, iar de aici până la mutatul împreună, logodnă și planuri de nuntă n-a mai fost decât un pas. Se mută rapid, își jură iubire, visează la copii, își fac planuri de afaceri și se afișează ca un cuplu sudat, de parcă lumea se termina la ușa apartamentului lor. Dar în spatele aparențelor, povestea fierbea. Apar primele certuri, apoi primele declarații contradictorii, iar iubirea începe să capete gust de scandal.
Sarcina Adelinei, apărută ca un fulger într-o relație deja fisurată, aprinde definitiv focul: el spune că nu s-au mai atins de luni de zile, ea susține că e copilul lui, presa vânează fiecare declarație, iar publicul asistă la un ping-pong emoțional în care nimeni nu mai știe cine minte și cine spune adevărul. Urmează spitalul, acuzațiile, despărțirea oficială, interviurile lacrimogene, reproșurile despre bani, case, credite, canapele scumpe și vieți trăite peste posibilități.
Liviu Vârciu vorbește despre rate, despre apartamente luate din dragoste, despre sacrificii făcute inutil, despre o căsnicie care l-a lăsat fără liniște și cu un credit pe 30 de ani, în timp ce Adelina își caută liniștea în apariții publice, pictoriale provocatoare și declarații ambigue despre o posibilă împăcare. Apogeul vine când ea apare în Playboy, dezbrăcată de rochia de mireasă, într-un gest care pare mai degrabă o răzbunare elegantă decât o ședință foto, iar el recunoaște că a fost rănit, dar că nu se mai întoarce.
Și totuși, ca în orice telenovelă respectabilă, povestea nu se termină acolo: apar tentativele de reconciliere, declarațiile despre „marea iubire”, bunica ce păstrează poza de la nuntă pe perete, promisiunile nerostite și nostalgia care plutește peste tot. Între tatuaje cu cătușe, mesaje trimise noaptea, certuri publice, iubiri neterminate și apariții mondene cu iz de manea sentimentală, relația lor rămâne un exemplu perfect de dragoste consumată intens, zgomotos și fără frână.
CITEȘTE ȘI: