Cât din durata vieții este determinată de gene? Un nou studiu schimbă perspectiva

Cât de mult influențează genele durata vieții? Mult timp, oamenii de știință au estimat că genetica explică aproximativ 20–25% din diferențele dintre oameni în ceea ce privește longevitatea. Un nou studiu sugerează însă că influența genetică ar putea fi mult mai mare – dar motivul acestei schimbări este legat mai ales de transformările societății, nu de modificări ale ADN-ului.

Timp de decenii, cercetările au arătat că majoritatea variațiilor în durata vieții sunt determinate de factori precum stilul de viață, mediul și accesul la îngrijire medicală.

Cât din durata vieții este determinată de gene?

Un studiu recent publicat în revista Science sugerează însă că genele ar putea explica aproximativ 50–55% din diferențele de longevitate, o creștere semnificativă față de estimările anterioare.

Explicația cercetătorilor este simplă: cauzele morții s-au schimbat radical în ultimul secol.

În trecut, mulți oameni mureau din cauze externe, precum accidente, infecții sau epidemii. Astăzi, în special în țările dezvoltate, majoritatea deceselor sunt provocate de cauze interne – procesul natural de îmbătrânire și bolile asociate vârstei, precum demența sau bolile cardiovasculare.

Studiul pe gemeni

Pentru a analiza mai clar influența geneticii, cercetătorii au studiat grupuri mari de gemeni scandinavi, eliminând din analiză decesele provocate de accidente sau alte cauze externe.

De asemenea, au analizat gemeni crescuți separat și frați ai persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani în Statele Unite.

După excluderea deceselor cauzate de factori externi, influența genetică estimată asupra duratei vieții a crescut considerabil, ajungând la aproximativ 50–55%.

Rolul geneticii în diferite boli

Influența geneticii asupra longevității diferă în funcție de tipul bolii.

De exemplu, genele au un rol important în riscul de demență, o influență moderată în cazul bolilor cardiovasculare și un rol relativ mai mic în dezvoltarea cancerului.

Pe măsură ce populațiile trăiesc mai mult și bolile legate de îmbătrânire devin mai frecvente, componenta genetică pare să devină mai vizibilă.

Genele nu au devenit mai puternice

Este important de înțeles că această creștere a influenței genetice nu înseamnă că ADN-ul uman s-a schimbat sau că genele au devenit mai puternice. Schimbarea este determinată în principal de îmbunătățirea condițiilor de viață.

De exemplu, în urmă cu un secol, înălțimea unei persoane depindea foarte mult de alimentație și de bolile din copilărie. Astăzi, în multe țări dezvoltate, majoritatea copiilor beneficiază de o nutriție adecvată, iar diferențele de înălțime sunt explicate mai mult de gene.

Același principiu se aplică și în cazul longevității: atunci când factorii de mediu devin mai similari pentru majoritatea oamenilor, diferențele rămase sunt explicate într-o proporție mai mare de genetică.

Ce înseamnă, de fapt, „ereditatea”

În știință, conceptul de ereditate (heritability) nu este o caracteristică fixă. El depinde de populația analizată și de contextul în care trăiesc oamenii.

Estimarea de 20–25% reflecta condițiile din trecut, când oamenii erau expuși mult mai des la boli infecțioase, accidente sau alte riscuri externe.

Estimarea de 50–55% reflectă o lume în care aceste riscuri au fost reduse prin vaccinuri, medicină modernă, alimentație mai bună și condiții de viață mai sigure.

Genele și stilul de viață acționează împreună

Chiar și în noul studiu, cercetătorii subliniază că aproximativ jumătate din variațiile duratei vieții depind în continuare de mediu, stil de viață, sistemul de sănătate și procese biologice aleatorii.

Există multe moduri de a ajunge la o viață lungă. Unele persoane au gene care le protejează chiar și în condiții dificile, în timp ce altele pot compensa o predispoziție genetică mai puțin favorabilă prin alimentație sănătoasă, exerciții fizice și îngrijire medicală adecvată.

Fiecare persoană reprezintă o combinație unică de factori genetici și de mediu.

Ce urmează pentru cercetare

Rezultatele studiului ar putea stimula noi cercetări privind mecanismele genetice ale îmbătrânirii.

Înțelegerea modului în care genele interacționează cu mediul ar putea explica de ce unele persoane trăiesc mult peste media populației.

În final, concluzia rămâne clară: longevitatea nu este determinată exclusiv nici de gene, nici de stilul de viață, ci de interacțiunea complexă dintre cele două.

CITEȘTE ȘI: Secretul unei vieți lungi ar putea fi, în sfârșit, scos la lumină. Ce au descoperit specialiștii

Cum poți ține boala Alzheimer la distanță, potrivit neurochirurgului Leon Dănăilă: „Este provocată de foarte mulți factori”